Sute de alergători participă la un ultramaraton de 160 de kilometri al amintirii fostului Zid al Berlinului şi au plecat din locul unde patrulau odinioară gardieni înarmaţi, între sârmă ghimpată şi posturi de supraveghere, relatează AFP, potrivit news.ro .
Un simbol al Războiului Rece şi împărţirii Europei în două blocuri, locul pe care ridica odinioară Zidul Berlinului, căzut în noiembrie 1989, este în prezent un loc de promenadă frecventat, o atracţie turistică şi artistică, unde vestigiile sunt rare.
Citește și : Netanyahu susţine că ‘nu este impresionat’ de ameninţările liderului Hezbollah
Sportivii s-au apropiat de vestigiile Zidului, ridicat în câteva zile, în vara lui 1961. Însă acest ultramaraton, care deşi reprezintă o provocare fizică ieşită din comun, este ocazia amintirii victimelor.
La a opta ediţie, aproximativ 500 de participanţi de 32 de naţionalităţi au pornit la ora 4.00 GMT. Cei mai căliţi au mers în ritm rapid toată noaptea de sâmbătă spre duminică.
”Ştii că te va durea, trebuie să o accepţi şi să-ţi spui «pot să mai fac un pas»”, a declarat, înainte de plecare, alergătorul suedez Patrik Gullerstrom, în vârstă de 43 de ani, care a participat de patru ori.
Israelianul născut în Rusia Tom Shenbrun, în vârstă de 50 de ani, povesteşte că bunicul său era militar în Armata Roşie când aceasta a intrat în Berlin în 1945. ”Ca evreu, este ceva foarte special. Simţi istoria pe tot traseul (…). Poţi înţelege cum (Zidul) a împărrţit o naţiune, familii, prieteni”.
138 DE MORŢI
Traseul trece pe la Poarta Brandenburg şi miticul Checkpoint Charlie, dar şi pe la numeroase monumente dedicate memoriei celor 138 de persoane ucise încercând să treacă în Vest.
”Ceea ce mă impresionează cu adevărat este numărul participanţilor, pentru că istoria Zidului este importantă pentru ei”, salută Nina Blisse, o organizatoare a cursei. ”Mulţi nu a o fac pentru a alerga repede, ei citesc fiecare memorial de pe parcurs”, spune ea.
Organizatorii nu se zgârcesc cu simbolurile, pentru a înscrie cursa într-o dimensiune istorică.
Înscrierile la proba din 2020 se deschid la ora locală 18.57 (19.57, ora României), la 9 noiembrie, pentru a marca ora exactă la care, în 1989, Republica Democratică Germană (RDG) comunistă a ridicat interdicţia de a călători, provocând căderea Zidului.
Anual, una dintre cele 138 de victime este aleasă în vederea unui omagiu special. Portretul său figurează pe medalia celor care reuşesc să termine cursa, iar o ceremonie are loc pe traseu la locul exact în care a fost ucisă.
La prima ediţie, în 2011, ultima victimă a Zidului, Chris Gueffroy, ucis la începutul lui 1989, a fost omagiat. Duminică, mama sa înmânează medaliile.
”NU VA TRECE NICIODATĂ”
Anul trecut, un omagiu special a fost adus celei mai tinere victime, Jörg Hartmann, un băiat în vârstă de zece ani, împuşcat de grăniceri est-germani în 1966, în timp ce încerca să-l viziteze pe tatăl său, în Vest.
”Încă mi se mai face pielea ca de găină”, mărturiseşte Olaf Ilk, născut în Germania de Est, coorganizator al cursei.
Organizatorii sunt adesea implicaţi personal.
Unul dintre ei, Andreas Pfeiffer, născut în Est, a fost încarcerat doi ani, în anii ’80, pentru că a încercat să treacă de Cortina de Fier între Ungaria şi Austria.
El a fost eliberat în Germania de Vest în cadrul unui program, în care 33.755 de deţinuţi politici au fost vânduţi de către Germania de Est cu suma de 3,5 miliarde de mărci germane.
Citește și : Bilanțul atacului comis la o nuntă la Kabul a ajuns la 63 de morți și 182 de răniți
”Eu nu am fost niciodată un alergător, dar, când am auzit vorbindu-se despre cursă prima oară, am vrut să mă implic”, explică el,adăugând că ”încă mai are frisoane” la fiecare traversare a frontierei. ”Asta nu va trece niciodată”.
Din punct de vedere strict sportiv, acest ultramaraton relevă un tur de forţă. ”Trebuie să accepţi că alergi 24 de ore”, explică Nina Blisse, care a încheiat ediţiile din 2014 şi 2015 în mai puţin de 26 de ore.
Recordul traseului a fost stabilit în 2014 de către britanicul Mark Perkins, în 13 ore şi şase minute.
