Sputnik
Cinci partide parlamentare ungare au prezentat o propunere de rezoluţie în sprijinul unei iniţiative cetăţeneşti europene lansate de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind protejarea regiunilor naţionale, relatează miercuri MTI, potrivit agerpres.
Propunerea celor două formaţiuni de guvernământ – Fidesz şi Partidul Popular Creştin-Democrat (KDNP) -, a Partidului Socialist, a Partidului ‘Politica poate fi şi altfel’ şi a Jobbik a fost publicată miercuri pe site-ul parlamentului de la Budapesta. Ea susţine iniţiativa cetăţenească europeană ‘Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale’, formulată de Consiliul Naţional Secuiesc şi înregistrată în luna mai de Comisia Europeană.
Citește și: Londra dezvăluie noul sistem de imigrație post-Brexit
Această iniţiativă are drept scop să convingă Comisia Europeană să elaboreze o politică de coeziune care acordă o atenţie specială regiunilor cu caracteristici naţionale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice care sunt diferite de ale celor din regiunile înconjurătoare. Propunerea are şi o conotaţie simbolică, dată fiind declararea lui 2020 drept Anul coeziunii naţionale, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, se arată în declaraţia parlamentului ungar.
Propunerea de rezoluţie prevede că privaţiunile unor astfel de regiuni, printre care zone geografice fără puteri administrative, pot fi tratate prin asigurarea accesului egal la fonduri structurale şi la alte fonduri, resurse şi programe ale UE, simultan cu promovarea identităţii lor regionale.
De asemenea, proiectul de rezoluţie cere maghiarilor din Ungaria şi din străinătate să sprijine şi să semneze iniţiativa cetăţenească europeană respectivă.
În martie anul trecut, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anulat hotărârea Tribunalului UE şi decizia Comisiei Europene din anul 2013 prin care s-a refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) ‘Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale’, iniţiată de Balázs-Árpád Izsák şi Attila Dabis.
Prin decizia din 25 iulie 2013, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea ICE pentru motivul că aceasta nu intra în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii.
CJUE a subliniat că Izsák şi Dabis au introdus apoi recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului, care a confirmat decizia Comisiei Europene, dar că “Tribunalul a comis o eroare de drept în ceea ce priveşte condiţia înregistrării ICE şi repartizarea sarcinilor între organizatorii unei ICE şi Comisie în cadrul procesului unei asemenea înregistrări”.
Instanţa europeană a arătat că atunci când Comisia Europeană este sesizată cu o cerere de înregistrare a unei propuneri de ICE, nu îi revine, în acest stadiu, sarcina să verifice dacă s-a făcut dovada tuturor elementelor de fapt invocate şi nici dacă motivarea care se află la baza propunerii şi a măsurilor propuse este suficientă.
Începând din 7 mai 2019, decizia Comisiei Europene de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti la nivel european ‘Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale’ a rămas definitivă, iar de la acea dată a început să curgă termenul de un an pentru adunarea celor 1 milion de semnături de susţinere.
Iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2012, constituind un mijloc prin care cetăţenii europeni pot influenţa mai mult agenda europeană. Ea este instrumentul prin care cel puţin un milion de cetăţeni din întreaga Europă îşi pot uni eforturile cu privire la o chestiune care este importantă pentru ei şi pot solicita Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens.
Înregistrarea iniţiativelor este un element pregătitor important în cadrul acestui proces. Cererea trebuie depusă de un comitet al cetăţenilor compus din cel puţin şapte cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin şapte state membre diferite ale Uniunii. Odată cererea înregistrată, comitetul are la dispoziţie 12 luni pentru colectarea declaraţiilor de susţinere necesare din cel puţin şapte state membre.
Pentru a fi contabilizat ca făcând parte din cele şapte state membre s-a stabilit ca pragul de susţinători necesar să fie egal numărului de membri ai Parlamentului European ai statului membru respectiv înmulţit cu 750. De exemplu, din Cipru sunt necesare cel puţin 4.500 de semnături, din România 24.750 (750 înmulţit cu numărul de europarlamentari români, 33), iar din Ungaria 15.750 (750 înmulţit cu numărul de parlamentari ungari, 21).
Orice cetăţean având vârsta de vot necesară participării la alegerile pentru Parlamentul European (în prezent de 18 ani în toate statele membre, cu excepţia Austriei, în care este de 16 ani) poate susţine o iniţiativă. Numărul declaraţiilor de susţinere trebuie să fie certificat de către autorităţile abilitate din statele membre.
Citește și: Un mexican ARESTAT în SUA pentru spionaj în favoarea Rusiei
Comisia Europeană va avea apoi la dispoziţie trei luni pentru a analiza iniţiativa şi a decide cum să procedeze în privinţa acesteia. De asemenea, Comisia va organiza reuniuni cu organizatorii, în care aceştia să poată explica în detaliu problemele ridicate în cadrul iniţiativei lor. Organizatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a-şi prezenta iniţiativa în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European.
Executivul UE va adopta o comunicare în care va explica concluziile sale privind iniţiativa, acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă, dacă este cazul şi motivarea acesteia.
Iniţiativa cetăţenească europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Aceasta va permite unui milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să prezinte propuneri de acte juridice în domeniile în care Comisia are competenţa de a face acest lucru. Regulamentul privind iniţiativele cetăţeneşti europene a fost adoptat la 16 februarie 2011. Totuşi, la cererea statelor membre care au avut nevoie de timp pentru a institui mecanisme de certificare a declaraţiilor de susţinere, cetăţenii au putut lansa iniţiative cetăţeneşti abia de la 1 aprilie 2012.