E ger la Kiev, unde bombardamentele rusești au avariat infrastructura energetică și au lăsat mii de blocuri fără căldură. Mulți nu au apă și electricitate, școlile s-au închis, profesorii țin ore din cafenele cu generator, familiile se adună într-o singură cameră încălzită. În aceste momente, în care războiul s-a mutat de pe front în apartamentele oamenilor obișnuiți, doi locuitori ai capitalei ucrainene au vorbit, într-o discuție pe ZOOM cu HotNews, despre cum e să trăiești sub asediu.
- „Eu m-am mutat temporar în bucătărie, pentru că în camere e imposibil de trăit. Sunt doar 8 grade” – Irina Dubas.
- „Cei care au apă și gaz îi primesc pe ceilalți. Ne vizităm, ne ajutăm. Sunt oameni care ies afară, fac focul, fierb ceai, stau împreună. Nu e vorba doar de căldură, ci și de moral” – Marco Varyvoda.
Irina Dubas este originară din Novaia Kahovka, un oraș ucrainean din regiunea Herson, ocupat de Rusia în 2022. Este profesoară și, de aproape patru ani, locuiește la cinci kilometri de Kiev, în suburbia Sofia Borshciagivka, de unde ține lecții online pentru copiii din localitățile ucrainene aflate sub ocupație rusă.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Electricitate cu program
Femeia povestește că deși, oficial, electricitatea este furnizată „după program”, realitatea din apartament nu seamănă deloc cu graficele afișate.
„În ultima perioadă, electricitatea se dă conform unor grafice, dar ele nu corespund deloc cu ce ni se spune cu o zi înainte. Se schimbă din oră în oră, din jumătate în jumătate de oră. Uneori, pur și simplu se oprește totul. Ni se spune că sunt lovituri, că au fost avariate cabluri, că sunt probleme din cauza gerului. Iar gerul e puternic: acum sunt minus 18 grade”, povestește Irina.
În aceste condiții, munca de profesor s-a mutat într-un regim de supraviețuire tehnică. Orele online depind de baterii, lămpi și generatoare improvizate.
„Am lămpi, am mai multe baterii externe. Profesorii care sunt un pic mai bine echipați au invertoare, mini-stații de încărcare. Le încarcă când e lumină și apoi lucrează când nu e. Eu, de exemplu, azi am fost nevoită să alerg într-o cafenea cu generator, pentru că bateria la laptop ține doar patru ore”, explică Irina.
Profesoara mai spune că, în multe cazuri, cafenelele au devenit, în Kiev, birouri improvizate și refugii temporare, inclusiv pentru profesori, care în aceasta perioadă de criză țin lecții online. O mărturie a solidarității umane în vremurile grele de război.
„În orice cafenea te lasă fără întrebări. Poți să nici nu cumperi cafea. E cald, sunt generatoare. Dar dacă stai jumătate de zi, tot iei un ceai, o cafea. Nu poți altfel. Așa îmi încarc totul și mă întorc acasă”, spune femeia.
Viața mutată în bucătărie
Cea mai mare problemă nu este însă lipsa electricității, ci frigul. În multe apartamente, temperatura a scăzut la niveluri greu de suportat.
„Eu m-am mutat temporar în bucătărie, pentru că în camere e imposibil de trăit. Sunt doar 8 grade. Am o plită combinată, pe gaz și electric. Pun o oală cu apă pe gaz și așa mai încălzesc aerul. Peste zi, dacă avem trei-patru ore de curent, pot porni și centrala. Altfel, stăm cum putem”, spune Irina.
Situația diferă de la cartier la cartier, uneori chiar de la un bloc la altul.
„Am colegi pe malul stâng al Niprului care nu au avut curent patru zile, dar au avut căldură și apă caldă. Alții nu au nimic. Cei care nu au nici lumină, nici apă, încearcă să se mute la rude, la prieteni”, susține femeia.
Vecinii care au grijă unii de alții
Frigul și întunericul i-au unit pe oameni și mai mult. Irina povestește cum vecinii din blocul în care locuiește se ajută reciproc.
„La noi, în grupul blocului sunt aproape 1.200 de oameni. Dacă cineva are nevoie de apă, de mâncare, de apă fierbinte, se scrie pe grup și ceilalți ajută. Dacă sunt bătrâni care nu pot ieși, le cumpărăm noi pâine, apă. Centrele sociale nu fac față, așa că ne sprijinim unii pe alții”, povestește Irina Dubas.
Cel mai greu le este familiilor cu copii mici, însă mulți au ales să plece în sate, unde se pot încălzi cu sobă.
„Aici nu sunt obiective militare, suferă doar civilii”
„Pe etajul meu, erau două familii cu copii. Au plecat imediat, au închiriat case la țară, cu sobe. La rude. Așa încearcă oamenii să se salveze”, spune Irina.
Irina nu are nicio îndoială că atacurile ruse asupra infrastructurii sunt deliberate și au scopul de a crea dezbinare.
„Cred că este făcut special, ca să ne facă rău. Aici nu sunt obiective militare, suferă doar civilii. Logica e simplă: dacă suferă oamenii, vor fi nemulțumiți de propria conducere. Dar cei care înțeleg de ce se întâmplă asta vor rezista. Am trecut prin ocupație, știm la ce să ne așteptăm”, declară profesoara.
„Trăim toți într-o singură cameră, unde sunt 16 grade”
Marco Varyvoda este jurist și mediator și locuiește în centrul Kievului, împreună cu fiica sa de 17 ani. Bărbatul spune că situația s-a mai stabilizat în ultimele zile, dar iarna rămâne o luptă zilnică.
„Au fost zile când nu am avut curent electric pentru mai mult de 20 de ore. Se dădea o oră, două, doar ca să încarci baterii externe, ecoflow-uri, ca să poți lucra online. Acum graficele sunt mai echilibrate, dar au fost zile cu doar patru ore de electricitate”, explică bărbatul.
În același timp, Marco susține că, în apartamentul său, căldura este parțial asigurată, datorită soluției găsite de autorități.
„Avem trei camere. În două sunt aproximativ plus 10 grade. Într-una sunt 16 grade, pentru că acolo funcționează un singur calorifer. Autoritățile au făcut așa încât măcar un circuit să nu înghețe complet. Practic, trăim toți într-o singură cameră”, spune Marco.
În aceasta perioadă, când fiica sa învață online, cei doi împart aceeași cameră, unde temperatura rămâne încă suportabilă.
„Orele sunt online și, probabil, așa va fi și săptămâna viitoare. Stăm în aceeași cameră: ea – la lecții, eu – la muncă. Copiii se adaptează mai repede, organismul lor face față mai ușor”, spune Marco.
„Vinovată este doar Rusia”
Marco este convins că atacurile asupra sistemelor de energie și încălzire sunt intenționate, pentru ca “oamenii să se întoarcă împotriva propriei țări”.
„Toate atacurile asupra Kievului sunt țintite. În primul rând, sunt vizate CET-urile. Scopul este să forțeze pacea prin intermediul populației civile. Vor ca oamenii să se întoarcă împotriva propriei țări. Dar efectul este invers”, declară bărbatul.
Marco recunoaște că există proteste izolate, oameni nemulțumiți, care cer de la autoritățile ucrainene mai multe soluții. Totuși, potrivit bărbatului, majoritatea înțeleg cine este responsabil de criza în care se află astăzi Ucraina.
„Unii ies și cer să li se dea lumină, să li se dea căldură. Dar vinovată este doar Rusia. Dacă nu ar bombarda infrastructura, nu am fi în situația asta. Războiul ar fi pe linia frontului, nu în apartamentele oamenilor”, explică Marco.
Oamenii care se încălzesc împreună
Și în cartierul său, solidaritatea a devenit o formă de rezistență.
„Cei care au apă și gaz îi primesc pe ceilalți. Ne vizităm, ne ajutăm. Sunt oameni care ies afară, fac focul, fierb ceai, stau împreună. Nu e vorba doar de căldură, ci și de moral. Să nu stai singur în frig”, povestește Marco.
Chiar dacă frigul a devenit parte din rutină, Marco spune că oamenii nu cedează.
„Am fost nevoiți să ne îmbrăcăm în casă ca afară. Acum e mai bine, avem măcar o cameră caldă. Stăm în pulovere. Va veni primăvara. Important e să rezistăm”.
Gerul se menține cel puțin până pe 25 ianuarie
Nu doar locuitorii din Kiev îngheață în propriile apartamente. Săptămâna trecută, președintele Zelenski a declarat că 400.000 de persoane au rămas fără electricitate după noi atacuri rusești asupra orașului Harkov, al doilea ca mărime din țară. Ucraina dispune de rezerve de combustibil pentru cel puțin 20 de zile, a declarat vineri, în fața Parlamentului, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, care a descris situația energetică generală din țară ca fiind foarte dificilă, după seria de atacuri cu drone și rachete rusești asupra infrastructurii energetice, relatează Reuters și AFP. Șmîhal a cerut companiilor să importe de urgență electricitate, care să acopere cel puțin jumătate din consumul țării. Potrivit prognozelor meteo, temperaturile de până la -20 de grade noaptea și de până la -10 ziua se vor menține cel puțin până duminică, 25 ianuarie.
