La doi ani și jumătate de la invadarea Ucrainei, Rusia se confruntă cu consistente sancțiuni economice din partea Occidentului. Potrivit FMI, PIB-ul Rusiei este cu aproximativ 7% mai mic decât prognoza de dinaintea războiului, însă economia nu s-a prăbușit, așa cum avertizau unii experți.
Economia Rusiei arată însă foarte diferit față de perioada de dinaintea războiului, spune economistul șef pe Europa Centrală și de Est al UniCredit, Dan Bucșa, potrivit stiripesurse.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
„De obicei, cei care scriu despre economia Rusiei o dau în cele două extreme: fie mâine crapă, sau Putin va fi înlocuit, fie o duce extraordinar de bine. Adevărul, firește, este undeva la mijloc”, a explicat Bucșa la un eveniment pe teme economice.
Rusia a mobilizat enorm de multe resurse pentru aparatul militar – atât bani, cât firme întregi și foarte multă forță de muncă.
„În momentul în care acești oameni au fost aduși să muncească pentru firmele de armament, li s-au mărit și salariile într-un mod spectaculos. Rusia primea foarte multă forță de muncă din Caucaz și Asia Centrală, oameni care nu se mai duc acum la muncă în Rusia sau, oricum nu în același număr ca înainte. Asta a dus la o penurie de muncitori și în sectorul privat. Și atunci, sectorul privat a trebuit să mărească la rândul lui salariile”, spune economistul.
Ca urmare, consumul crește în Rusia ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, mai spune economistul român.
În opinia sa, populația din Rusia este decuplată de acest război.
„Majorității rușilor nu le pasă de războiul din Ucraina. Consumul crescând, a crescut și creditarea. Rușii au reușit în mare parte să să înlocuiască bunurile europene vestice în general cu bunuri chinezești, dar de o calitate mai proastă.
Da, mașinile chinezești se vând la preț de Mercedes acolo, dar lumea le cumpără în continuare pentru că partea nemilitară a economiei a rămas fără resurse. Producția crește foarte greu acolo, în timp ce salariile sunt foarte mari și cresc foarte repede. Și atunci, toate acestea se reflectă în inflație. Banca centrală a Rusiei încearcă să lupte cu inflația, mărind dobânzile, adică încercând să țină consumul mai jos. Dar nu prea reușește”, mai explică Dan Bucșa
El anticipează că economia Rusiei nu va mai crește în ritmul în care creștea înaintea invaziei, dar e posibilă o crelștere de 1% sau puțin peste 1%.
„Nu mai au la fel de multe resurse la buget să cheltuiască. Mare parte din mărfurile pe care le vând gaz, petrol, alte minereuri le vând pe monede din țări emergente, să zicem pe reminbi, pe moneda chinezească în Brazilia, în Africa de Sud, în India. Dacă ei vor să importe ceva de valoare, trebuie însă să plătească în euro și dolari. Chinezii publică structura exporturilor lor către Rusia și cum sunt acelea plătite. Iar acolo se vede că Rusia plătește în continuare o parte semnificativă în dolari Chinei. China nu a vrut niciodată ruble”, argumentează Bucșa.
Citește și: 278 de secții de votare vor fi deschise în străinătate
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate arată într-un raport că economia Rusiei a fost alimentată de explozia cheltuielilor pentru apărare, inclusiv plăți mari către soldați și familiile celor uciși în Ucraina, în special în minoritățile etnice din regiunile mai sărace. Această dinamică se reflectă și în dezechilibrele economice regionale. Zonele cu industrii militare puternice sau învecinate cu Ucraina au performanțe economice mai bune ca urmare a activităților legate de război.
Pentru un regim autoritar precum Rusia lui Putin, este relativ ușor să redirecționezi economia către producția militară, deși cu consecințe negative masive pentru alte sectoare. Trecerea către o economie de război înseamnă mult mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, securitate socială, drumuri, infrastructură civilă, sisteme energetice. Această reorientare a afectat deja viața multor cetățeni ruși obișnuiți, arată raportul UE.