Moldova ar putea repeta soarta Ucrainei dacă autoritățile republicii dau vina pentru foametea din anii 1940 pe Uniunea Sovietică, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev. Așa a comentat el cuvintele președintelui Parlamentului moldovean, Igor Grosu, care a cerut recunoașterea foametei din Moldova din perioada postbelică 1946-1947 drept genocid.
“În Ucraina, calea de la formalizarea ‘basmelor Holodomorului‘ (n.r.: Holodomor=Marea Foamete*) în 2006 sub forma unei legi corespunzătoare până la crearea în 2014 a primului batalion nazist și, ulterior, a regimentului și brigăzii Azov, a durat mai puțin de 10 ani”, a scris Medvedev pe VKontakte, conform Moscow Times.
Potrivit lui, toate acestea sunt “verigi în același lanț – fascizarea țării și crearea unei atmosfere de ură în societate”. “Și totul, de la ‘jocurile‘ cu istoria. Nu te juca fără minte cu ea, pentru a nu ajunge într-un nou război! Sau Moldova chiar vrea să împărtășească soarta Ucrainei?”, a conchis vicepreședintele Consiliului de Securitate.
La sfârșitul anului trecut, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul pregătește Moldova pentru rolul de “următoarea victimă” după Ucraina în războiul hibrid dezlănțuit împotriva Rusiei. În special, el a acuzat UE și NATO de “uciderea” formatului de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean.
În același timp, Lavrov a lăsat să se înțeleagă că Moldova ar putea să nu fie ultima pe lista “victimelor”. “Fiecare țară în care emisarii occidentali, fundațiile și așa-numitele organizații neguvernamentale sunt acum active ar trebui să se gândească la asta”, a spus el, amintind că „a fost nevoie de lovitura de stat din 2014” și de „opt ani de ostilități în Donbass” pentru a forma un “cap de pod anti-rus” în Ucraina.
Autoritățile moldovenești au acuzat anterior Moscova că dorește să organizeze o lovitură de stat în țară. Președintele Republicii, Maia Sandu, a menționat că Rusia a invadat Ucraina cu intenția de a “crea un coridor militar terestru spre Republica Moldova, ceea ce ar crea premise pentru o schimbare violentă imediată a ordinii constituționale și lichidarea statalității noastre”.
În noua strategie de securitate națională a Republicii Moldova, Rusia este numită direct “amenințare”. Documentul precizează, de asemenea, un parteneriat strategic cu țările NATO. În plus, în luna iunie curent, Republica Moldova a început negocierile de aderare la UE.
Ucraina – supranumită ”grânarul Europei” din cauza fertilităţii pământurilor sale negre – a pierdut aproximativ 3,5 milioane de locuitori în timpul Marii Foamete din 1932-1933, în timpul colectivizării pământurilor, orchestrată potrivit unor istorici de către Iosif Stalin, cu scopul de a reprima orice voinţă naţionalistă şi de independenţă a acestei ţări, la acea vreme o republică sovietică.
Kievul face campanie, de ani de zile, ca Holodomorul să fie recunoscut în mod oficial drept genocid.
Rusia refuză în mod categoric această clasificare şi argumentează că Marea Foamete, care a devastat Uniunea Sovietică, nu a făcut victime doar ucrainene, ci şi ruse, kazahe, germane de pe Volga şi în rândul alte popoare.
Germania, care a recunoscut Holodomorul ca genocid, a fost acuzată de Moscova de ”diabolizarea” ruşilor.
Senatorii şi deputații români au votat, în 2022, cu 248 de voturi “pentru” şi o abţinere, Declaraţia Parlamentului României referitoare la comemorarea foametei deliberate din anii 1932 – 1933 din Ucraina, Holodomor.
Declaraţia, citită în plen de deputatul din grupul minorităţilor naţionale Nicolae Miroslav Petreţchi, recunoaşte Holodomorul drept crimă comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii şi condamnă ferm acest act îndreptat împotriva poporului ucrainean, soldat cu milioane de victime, marcat de masive încălcări ale celor mai elementare drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, precum şi de o imensă suferinţă.
Totodată, documentul exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean care a suferit în această tragedie, aducând un omagiu milioanelor de victime ale foametei artificiale din 1932 – 1933.
Declaraţia mai condamnă ferm modalitatea criminală similară prin care românii din Basarabia au fost supuşi foametei deliberate, artificiale pentru forţarea colectivizării din 1946 -1947 şi exprimă sprjinul pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Integrarea europeană s-a bazat pe disponibilitatea reconcilierii şi asumării tragicelor momente din istoria secolului al XX-lea, precum şi pe recunoaşterea faptului că reconcilierea cu un trecut dificil nu echivalează cu o vină colectivă, ci formează o bază stabilă pentru construcţia unui viitor european comun, fondat pe valori şi principii larg împărtăşite, se arată în document.
Potrivit acestuia, comemorarea tragediilor din istoria Europei ar trebui să ajute la prevenirea apariţiei unor circumstanţe sau evenimente similare în viitor.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a subliniat că România se alătură, printr-o decizie istorică, statelor din lumea întreagă, democratice şi demne, care recunosc şi îşi asumă solemn nu doar comemorarea foametei din anii 1932- 1933, ci şi “recunoaşterea acţiunilor genocidale, sistematice, directe, cinice, criminale ale Uniunii Sovietice şi liderilor ei de a distruge fizic naţiunea ucraineană”.
“Holodomorul a reprezentat un asasinat unic pe teritoriul Uniunii Sovietice, prin dimensiunea, ritmul şi natura crimelor săvârşite de către liderii şi instituţiile Uniunii Sovietice. La începutul anilor ’30, curajul şi îndârjirea ucrainenilor de a se opune colectivizării au declanşat ura dezlănţuită a sistemului totalitar. Istoricii estimează că peste 4.000 de rebeliuni şi revolte locale au avut loc împotriva colectivizării, impozitării, terorii şi violenţei din partea autorităţilor sovietice la începutul anilor 1930. (…) Pierderile de vieţi omeneşti au fost de ordinul a 10 milioane de victime. Cifrele reale nu vor fi cunoscute niciodată”, a arătat liberalul, conform Agerpres.
El a adăugat că, în prezent, peste 14 milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească casele, iar atacurile sistematice, gropile comune şi asasinatele au întors continentul în urmă cu 90 de ani. “Distrugerea deliberată a structurilor energetice, a alimentării cu apă şi gaz a Ucrainei, au o ţintă deliberată – de a înfometa, de a provoca suferinţă şi o moarte lentă a poporului ucrainean şi de a determina un exod în masă fără precedent. Toate aceste metode ne demonstrează că Vladimir Putin şi elita militară şi politică de la Kremlin au reluat de fapt planul lui Stalin de a distruge naţiunea ucraineană şi acest lucru trebuie să provoace nu doar revolta, ci şi solidaritatea umanităţii”, a transmis Alexandru Muraru.
Deputatul PSD Adrian Solomon a afirmat că “deciziile criminale ale autorităţilor din Republica Sovietică Ucraina legate de aprovizionarea selectivă a unor comunităţi şi pedepsirea celor care se opuneau colectivizării au dus, potrivit istoricilor, la moartea a 10 milioane de oameni, cu tot cu deportaţii din Siberia”.
“Acest tip de politică criminală a unui stat trebuie condamnată şi trebuie să o facem cu tărie. Dar să nu ne uităm şi istoria noastră că avem multe de condamnat şi în trecutul nostru şi aş fi vrut să-i văd pe colegii din toată lumea la ONU condamnând deportările din Bărăgan, arestările politice din anii ’50. (…) Mi-ar fi plăcut să vorbim şi despre o rezoluţie a Răscoalei de la 1907 sau despre ţăranii care mureau de foame în anii ’30 în România înglodaţi în datorii şi trimişi de multe ori la moarte de un stat la fel de nepăsător ca şi alte regimuri criminale. (…) Ceea ce s-a întâmplat în anii ’32 – ’33 în Uniunea Sovietică depăşeşte graniţele Ucrainei, dar se pare că cel mai mult au avut de suferit ucrainenii”, a menţionat Solomon.
Deputatul AUR George Simion şi-a exprimat satisfacţia faţă de condamnarea, în plenul Parlamentului, a unei “tragedii a omenirii”, subliniind că victime ale Holodomorului au fost şi români.
“Aceste fenomene trebuie condamnate. Mă bucur că, în sfârşit, Kiev-ul are puterea suficientă pentru a condamna crimele comise de acest imperiu al răului. (…) Nu trebuie să uităm nici deportările, de foametea care a urmat după al Doilea Război Mondial în nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Basarabia, iar toate aceste fenomene din secolul XIX şi secolul XX trebuie condamnate şi chestiuni care n-au ajuns încă la vot în Parlamentul României, cum ar fi genocidul armenilor, trebuie printr-o rezoluţie a forurilor internaţionale să ajungă să fie condamnate de toate Parlamentele din lumea liberă. (…) Agresiunea rusească asupra Ucrainei, fenomene care trebuie condamnate precum antisemitismul, în lumea democratică, liberă, nu au ce căuta”, a spus Simion.
Astăzi, este momentul în care Parlamentul României recunoaşte Holodomorul drept ceea ce este – un genocid, iar istoria noastră recentă nu trebuie uitată şi, de aceea, acest moment este unul important, a afirmat deputatul USR Dan Barna.
“Totodată, transmitem susţinerea faţă de Ucraina într-un moment în care tot Moscova, sub umbra altui regim, sub un alt Stalin, la fel de criminal, comite crime împotriva umanităţii chiar în aceste zile şi pe parcursul întregului an, începând cu februarie. După normele dreptului internaţional, Holodomorul se încadrează dureros de precis în definiţia genocidului. (…) Astăzi vedem din nou crime comise de Rusia în urma invadării Ucrainei. (…) Parlamentul European a votat, cu o largă majoritate, că Rusia este un stat care susţine terorismul. Este o realitate cu care ne confruntăm în aceste zile”, a susţinut Barna.
Potrivit deputatului UDMR Szabo Odon, secolul XX a fost nu doar un secol al celor două războaie mondiale, ci şi perioada în care umanitatea a trăit experienţa aplicării unor extremisme ideologice.
“Este ceva de neimaginat ca în poate cea mai fertilă zonă a continentului nostru, datorită unor politici promovate de un stat şi conducerea sa, extrem de mulţi cetăţeni să fie împinşi într-o zonă în care nu mai există umanitate şi supravieţuirea să fie posibilă în multe situaţi doar prin canibalism. (…) Dictaturile au aruncat la coşul de gunoi drepturile omului – dreptul de proprietate, dreptul la identitate etnică, religioasă, dreptul la învăţătură, la muncă şi, în final, chiar dreptul la demnitate umană sau la viaţă. Condamnăm ferm aceste politici, aceste acţiuni. (…) Cei de astăzi nu suntem răspunzători pentru ce a fost acum 90 de ani, dar suntem răspunzători pentru ceea ce este azi şi ce va fi mâine”, a transmis deputatul UDMR.