Parlamentul European nu-şi va da acordul asupra unui acord ce ar putea fi convenit luni de liderii europeni cu privire la pachetul de relansare economică post-pandemie dacă acesta nu va îndeplini anumite condiţii, susţine preşedintele legislativului european, David Sassoli, potrivit Reuters, scrie agerpres.
Liderii celor 27 de state membre au intrat luni în a patra zi consecutivă de negocieri asupra acestui pachet alcătuit dintr-un fond de redresare şi din bugetul multianual pentru perioada 2021-2027.
Citește și : China denunţă ‘CALOMNIILE’ venite din Marea Britanie
Conform luni Sassoli, europarlamentarii doresc ca accesul statelor membre la aceste finanţări să fie condiţionat de situaţia statului de drept. Dar Polonia şi Ungaria au avertizat că se vor opune prin veto oricărui demers de stabilire a unor astfel de condiţionalităţi.
”Parlamentul European şi-a stabilit propriile priorităţi şi se aşteaptă ca ele să fie îndeplinite”, a transmis Sassoli într-o declaraţie. ”Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu-şi va da consimţământul”, avertizează el, amintind că orice acord la care ar ajunge liderii europeni va trebui apoi validat şi de legislativul european.
Europarlamentarii doresc de asemenea să se pună capăt sistemului de rabaturi prin care statele bogate ale UE obţin reduceri ale contribuţiilor lor la bugetul comunitar.
Parlamentul European este în schimb de acord cu instituirea la nivelul UE a unor noi taxe cu ajutorul cărora Comisia Europeană să ramburseze sumele din fondul de redresare pe care le va împrumuta de pe pieţele financiare, printre posibilele taxe evocate fiind impozitarea suplimentară a emisiilor de carbon şi a plasticului nereciclabil.
Liderii celor 27 de state membre reiau luni la ora 17:00 (ora României) discuţiile asupra fondului de redresare şi bugetului multianual. Comisia Europeană a propus ca fondul de redresare să fie prevăzut cu 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde să fie accesate de statele membre ca granturi nerambursabile şi restul de 250 de miliarde ca împrumuturi, iar pentru bugetul multianual pentru următorii şapte ani propunerea executivului comunitar este 1.100 de miliarde de euro.
Dar mai multe state austere (Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca) cer diminuarea acestor sume şi creşterea ponderii împrumuturilor în raport cu granturile în fondul de redresare de care, conform criteriilor propuse de Comisie, urmează să beneficieze mai ales statele din Sud (Italia, Spania), cărora statele din Nord le reproşează lipsa de rigoare bugetară.
Pentru a atenua aceste divergenţe şi a permite încheierea unui acord, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este aşteptat să prezinte luni o nouă propunere de compromis, după ce ultima sa propunere, prezentată sâmbătă, prevedea reducerea cu 50 de miliarde de euro a granturilor din fondul de redresare şi creşterea cu aceeaşi sumă a creditelor. Conform mai multor surse, el ar urma să propună luni scăderea granturilor până la 390 de miliarde de euro (faţă de 500 de miliarde cât a propus Comisia), suma cu care ar scădea granturile urmând să se regăsească în creşterea creditelor.
Citește și : Patru landuri germane fac presiuni pentru păstrarea trupelor americane
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au arătat încrezători că în a patra zi de negocieri se va ajunge la un compromis, admiţând însă că acesta este în continuare dificil.
”Noaptea trecută, după lungi negocieri, am găsit un cadru pentru un posibil acord. Este un pas înainte şi ne dă speranţa că un acord poate fi obţinut astăzi”, a spus Merkel luni la prânz, potrivit AFP.
”Avem aici un spirit de compromis, au fost momente foarte tensionate şi momente care fără îndoială vor fi în continuare foarte dificile”, a afirmat la rândul său Emmanuel Macron. Vorbind despre propunerea de compromis aşteptată din partea lui Charles Michel, preşedintele francez a spus că aceasta ”trebuie să menţină ambiţia pentru marile noastre politici europene de viitor, mai ales politica climatică, suveranitatea europeană, sectorul digital sau tinerii şi ambiţia pentru planul de relansare”.
Pentru crearea fondului de redresare, statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond şi problema condiţionalităţii, respectiv reformele cerute în schimbul accesării banilor. Comisia Europeană consideră că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare trebuie condiţionată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
