Cancelarul german a vorbit despre intrarea într-o lume lipsită de confortul normelor vechi. El a descris o ordine internațională în care marile puteri nu mai negociază din reflex, ci își afirmă pozițiile prin forță.
Cancelarul federal Friedrich Merz i-a îndemnat cu insistență pe europeni să se pregătească pentru „o nouă eră a politicii marilor puteri”. Această era a început, a declarat el în cuvântarea rostită la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit stiripesurse.
„Noua lume a marilor puteri se întemeiază pe putere, forță și – dacă este necesar – chiar pe violență („force”). Nu este un loc primitor”, a avertizat liderul german.
Merz a cerut europenilor să își aprofundeze cooperarea, să își consolideze capacitatea de apărare și competitivitatea economică, pentru a putea face față acestui nou context istoric.
Spusele cancelarului au reamintit lumii de celebrul discurs “Zeitenwende”, în care fostul cancelar Olaf Scholz descria în Bundestag, în 2022, ruptura de epocă produsă după atacul Rusiei asupra Ucrainei.
Merz a subliniat la rândul său, joi dimineață, că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a deschis o nouă eră, care însă depășește cu mult acest război de agresiune.
Merz a extins această ruptură dincolo de conflictul ruso-ucrainean, prezentând-o drept simptomul unui cutremur geopolitic mai vast. Rusia, China și Statele Unite sunt piese ale unei arhitecturi globale aflate în plină reașezare, iar Europa, avertizează cancelarul, nu își mai poate permite luxul ezitării.
China a pășit în rândul marilor puteri, în timp ce Statele Unite, confruntate cu contestarea supremației lor, își redesenează radical politica externă și de securitate, afirmă politicianul creștin-democrat.
În acest context, Merz a cerut Europei să își abandoneze reflexele defensive și să își construiască viitorul “cu realism limpede”, promovând cooperarea mai strânsă între statele membre, capacitatea militară consolidată și competitivitatea economică adevărată.
Apel pentru liderii europeni
Șeful guvernului federal i-a chemat pe aliații europeni să se opună unei noi ordini mondiale modelate de marile puteri.
“O lume în care contează doar puterea este un loc periculos, mai întâi pentru statele mici, apoi pentru puterile mijlocii și, în cele din urmă, chiar pentru cele mari”, a spus Merz.
Potrivit cancelarului, cea mai mare forță izvorăște din capacitatea de a construi parteneriate și alianțe întemeiate pe încredere și respect reciproc. În acest context, el a evidențiat importanța NATO.
Groenlanda în centrul atenției germane
În paralel cu aceste reflecții strategice, Davosul continuă să fie scena crizei privind Groenlanda. Friedrich Merz a salutat gestul președintelui american Donald Trump, care și-a retras amenințarea de a introduce tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene.
Cancelarul a vorbit însă doar despre “pași în direcția corectă”, avertizând că o revenire asupra deciziei ar primi un răspuns european “unit, calm, proporțional și ferm”.
Politicianul conservator a subliniat că Germania împărtășește punctul de vedere potrivit căruia partenerii europeni din NATO trebuie să facă mai mult pentru securitatea regiunii arctice. “Germania face deja acest lucru”, potrivit lui Merz.
Groenlanda a fost de altfel tema dominantă a Forumului Economic Mondial. Pentru mulți observatori, reținerea lui Trump a venit cu totul neașteptat. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat că Statele Unite își vor continua acum discuțiile cu Groenlanda și Danemarca și a vorbit despre un “rezultat foarte bun”. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut, a spus Rutte.
Trump făcuse pasul înapoi după o întâlnire cu Rutte, anunțând apariția unui cadru pentru un posibil acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică. Deși detaliile au rămas vagi, semnificația politică a avut efecte imediate, amenințarea cu un război comercial fiind pusă, cel puțin temporar, în așteptare.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, în discuții se află renegocierea acordului de staționare a trupelor americane pe insulă, pentru a integra planurile Washingtonului privind un amplu sistem de apărare antirachetă (“Golden Dome”). În același timp, Statele Unite ar solicita un drept de veto asupra investițiilor străine în Groenlanda, inclusiv în domeniul resurselor naturale, iar statele europene din NATO ar urma să își sporească prezența în regiunea arctică.
New York Times a relatat, citând oficiali guvernamentali, că în cadrul discuțiilor din NATO privind un posibil compromis cu administrația Trump se ia în calcul ca Danemarca să transfere Statelor Unite suveranitatea asupra unor mici porțiuni din Groenlanda, pe care SUA ar putea apoi să își construiască baze militare. În articol este menționat faptul că multe aspecte sunt încă în curs de negociere și departe de a fi clarificate.
Liderii europeni au decis să își mențină programul
În acest context tensionat, liderii europeni se reunesc joi seară la Bruxelles, într-un summit special, dedicat relațiilor transatlantice și crizei Groenlandei. Friedrich Merz va ajunge acolo direct de la Davos.
Aproape în același timp, Trump intenționează să lanseze la Davos propriul său “Consiliu al Păcii”. Se speculează că primii susținători ar putea semna pe loc, printre ei fiind menționați președintele Argentinei, Javier Milei, ori premierul Ungariei, Viktor Orbán.
Merz nu a spus niciun cuvânt despre inițiativa lui Trump
Criticii îl acuză pe Trump că, prin “Consiliul Păcii”, conceput integral în jurul său, ar urmări să creeze un fel de alternativă la ONU, menită să gestioneze crizele și conflictele la nivel global.
Merz a evitat însă să se poziționeze public pe acest subiect în discursul său, evitând să menționeze “Consiliul Păcii”. Cu toate acestea, surse din anturajul cancelarului sugerează că, în principiu, Germania susține orice inițiativă care contribuie la pace și stabilitate, câtă vreme aceasta se încadrează “în ordinea juridică internațională”.
