Cancelarul german Friedrich Merz era săptămâna trecută „pe aceeași lungime de undă” cu președintele american Donald Trump în privința obiectivelor războiului cu Iranul. Acum nu mai pare la fel de entuziast.
Cel mai puternic lider al Europei a mers inițial destul de departe cu declaraţiile pentru a rămâne aliniat cu Washingtonul în primele zile ale conflictului, în timp ce alți lideri europeni, precum premierul spaniol Pedro Sánchez și președintele francez Emmanuel Macron, au condamnat atacurile SUA–Israel ca fiind ilegale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Însă Merz este nevoit acum să facă o repliere bruscă, pe măsură ce impactul economic și de securitate al războiului asupra celei mai mari economii din Uniunea Europeană devine tot mai clar. El şi-a exprimat public temerile că Trump nu are o strategie de ieșire pentru a pune capăt luptelor din Golful Persic, scrie Politico.
Vineri, în timpul unei vizite în Norvegia, Merz a adoptat cel mai critic ton de până acum. A spus că războiul ridică „întrebări majore” privind securitatea și a adăugat: „Are un impact masiv asupra costurilor noastre energetice și are potențialul de a declanșa migrații la scară largă.”
Aceasta reprezintă o schimbare majoră de ton față de vizita sa la Washington de săptămâna trecută. Atunci, în Biroul Oval, Merz și-a exprimat sprijinul pentru obiectivele de război ale lui Trump. A râs aprobator când președintele american s-a lăudat cu pagubele provocate Iranului de loviturile aeriene americane și a declarat că Berlinul este pe deplin aliniat cu Washingtonul în privința necesității de a elimina dictatura de la Teheran.
Însă cancelarul nu mai pare acum dispus să glumească, deoarece consecințele războiului – care azi intră în a treia săptămână – amenință tot mai mult interesele Germaniei și ale Europei.
Izolarea sa politică față de aliații europeni importanți și presiunea crescândă din partea partenerului de coaliție de centru-stânga, Partidul Social-Democrat (SPD), l-au determinat pe Merz să adopte în ultimele zile o poziție mai dură.
Merz se teme tot mai mult că războiul cu Iranul va agrava problemele economice deja serioase ale Germaniei, în special pentru sectorul manufacturier, care suferă din cauza creșterii costurilor energiei.
De asemenea, se teme că ar putea afecta eforturile europene de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina și ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților, exact într-un moment în care încearcă să împiedice partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să devină cea mai populară forță politică din țară.
Impactul războiului din Iran asupra conflictului din Ucraina provoacă, de asemenea, îngrijorare la Berlin.
Vineri, Merz a condamnat decizia administrației Trump de a relaxa sancțiunile petroliere împotriva Rusiei pentru a reduce prețurile globale la petrol, temându-se că măsura ar putea umple din nou „cufărul de război” al Kremlinului și ar putea susține invazia Rusiei în Ucraina. El a numit decizia „greșită”.
„Vrem să ne asigurăm că Rusia nu exploatează războiul din Iran pentru a slăbi Ucraina”, a adăugat Merz.
„Război fără sfârșit”
Merz a transmis mesaje contradictorii despre Iran de când SUA și Israelul au lansat atacurile. La o zi după primul atac, el și-a exprimat îndoiala că acestea vor reuși să răstoarne regimul de la Teheran și a avertizat asupra riscului unui blocaj similar cu cel din Irak. Totuși, a spus că Germania nu este în poziția de a „da lecții” aliaților săi și a susținut obiectivul lor de schimbare a regimului.
Aceste mesaje contradictorii au provocat confuzie chiar și în guvernul iranian.
„Nu știm care este poziția reală a Germaniei”, a declarat pentru Politico ambasadorul Iranului în Germania, Majid Nili Ahmadabadi. „Auzim voci diferite din interiorul guvernului.”
Totuși, Merz a adoptat o poziție ceva mai critică miercuri, când, alături de premierul ceh Andrej Babiš, a spus că este îngrijorat de faptul că SUA și Israel nu au un plan pentru a încheia conflictul.
„Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit”, a declarat Merz.
Schimbarea de ton este determinată parțial și de presiunile tot mai mari din interiorul Uniunii Europene și din propria coaliție guvernamentală. Parlamentarii SPD critică tot mai des Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz pentru o poziție prea indulgentă față de Trump și față de atacurile asupra Iranului.
„Poziția CDU pierde tot mai mult teren”, a declarat eurodeputatul SPD René Repasi.
Acesta a spus că criticile formulate de președintele Consiliului European, António Costa, la adresa atacurilor SUA și Israelului arată cât de izolată a devenit poziția Berlinului. „Știe că majoritatea statelor membre sunt de partea lui”, a spus Repasi.
Săptămâna aceasta, chiar și premierul italian Giorgia Meloni – de obicei un aliat apropiat al lui Trump – s-a alăturat liderilor europeni care au condamnat atacurile asupra Iranului ca fiind contrare dreptului internațional.
Merz nu a mers atât de departe și este puțin probabil să o facă. Totuși, politicienii SPD spun că retorica sa mai dură din ultimele zile se datorează și presiunilor din interiorul coaliției.
„Au existat mai multe discuții în cadrul coaliției în care am insistat foarte ferm că ar trebui să respingem clar acest război”, a declarat Adis Ahmetovic, principalul responsabil SPD pentru politica externă, într-un interviu pentru postul Deutschlandfunk.
Temeri economice și privind refugiații
Merz este influențat și de riscurile economice ale unui război prelungit, mai ales pentru sectorul manufacturier german, mare consumator de energie, care era deja în dificultate înainte de conflict.
„Perspectivele de creștere e posibil să continue să se deterioreze”, a scris Veronika Grimm, unul dintre cei mai importanți economiști ai Germaniei, într-un articol pentru ziarul Handelsblatt. „Pentru Germania, acest lucru înseamnă că speranțele unei reveniri economice sunt din nou diminuate.”
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Germania este, de asemenea, așteptată să fie una dintre țările UE cel mai puternic afectate dacă escaladarea războiului din Orientul Mijlociu va genera o nouă criză a refugiaților.
Germania ar fi destinația preferată pentru iranienii care fug de război, 28% dintre aceștia indicând-o ca destinație probabilă, potrivit unui studiu realizat de Rockwool Foundation din Berlin. Un motiv important este faptul că Germania găzduiește deja o comunitate numeroasă de refugiați iranieni.
Aceste provocări apar într-un moment în care conservatorii lui Merz se pregătesc pentru o serie de alegeri regionale, în care temerile legate de economie și de războiul din străinătate joacă un rol important și contribuie la creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă.
Având în vedere riscurile tot mai mari, Merz a declarat vineri că va încerca să dezvolte, împreună cu statele G7 și cu Israelul, un plan pentru încheierea războiului.
„Germania nu este parte la acest război și nu vrem să devenim una”, a spus Merz. „Iar în acest sens, toate eforturile noastre sunt concentrate pe încheierea războiului.”
