Discursul secretarului de stat american Marco Rubio la Munich Security Conference a fost prezentat într-un ambalaj cald, aproape afectuos – dar, în esență, a rămas o lovitură de baros.
Aplauzele entuziaste primite de Rubio atunci când a spus că Statele Unite sunt „copilul Europei” și că destinele lor vor fi mereu „interconectate” au mascat, de fapt, duritatea mesajului politic, se arată într-o analiză CNN. Erau aplauze de ușurare din partea unui public european care se pregătise pentru un atac frontal, similar cu cel lansat anul trecut de JD Vance.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Doar că acuzațiile false formulate atunci de Vance – potrivit cărora Europa ar suprima libertatea de exprimare și democrația și s-ar afla într-un declin civilizațional – sunt acum integrate în strategia de securitate națională a SUA. În acest context, Rubio nici nu trebuia să facă prea mult pentru a părea conciliant.
„Reconstrucție”, dar doar după valorile Americii
Statele Unite sunt dispuse să „reconstruiască” relația, a spus Rubio, dar exclusiv în termenii și valorile Washingtonului. Printre acestea: reafirmarea creștinismului și a moștenirii culturale comune, închiderea granițelor și renunțarea la politicile privind criza climatică.
Nu e vorba doar de bugete de apărare, a transmis el aliaților europeni, ci de o schimbare profundă a sistemului de valori al Europei.
„Europa și Statele Unite merg împreună”, a spus Rubio. Dar, notează CNN, în această etapă de „terapie de cuplu” a unei relații abuzive aflate în declin, mesajul real a fost limpede: schimbă-te sau vei fi abandonată.
Europa, pusă la colț chiar de aliați
Discursul a venit în contradicție directă cu pozițiile exprimate cu o zi înainte de lideri europeni importanți. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că războaiele culturale ale MAGA nu sunt luptele Europei, iar președintele francez Emmanuel Macron a apărat dreptul statelor europene de a-și proteja suveranitatea democratică, inclusiv în fața dezinformării.
La doar câteva ore distanță, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în prim-plan adevărata miză de securitate a Europei postbelice: războiul din Ucraina. A fost, potrivit CNN, cel mai puternic discurs al summitului.
Zelenski a reamintit că toate centralele electrice ale Ucrainei au fost lovite și că fiecare kilometru cucerit de Rusia a costat, potrivit calculelor Kievului, 156 de vieți. Vorbind în engleză și fără menajamente, el a criticat spiritul unui proces de pace care pune presiunea concesiilor pe victimă, nu pe agresor.
În spatele său rulau imagini cu drone rusești doborâte de tehnologie ucraineană – un contrast dur cu dezbaterile abstracte din sală.
O relație transatlantică profund avariată
În ansamblu, primirea pozitivă a discursului lui Rubio arată, susține CNN, cât de grav a fost afectată relația transatlantică în ultimul an – de războiul din Ucraina și, mai recent, de criza legată de Groenlanda. Teritoriul danez nici măcar nu a fost menționat în discurs, poate tocmai pentru că rămâne o rană deschisă.
Rubio a vorbit despre Ucraina o singură dată, în sesiunea de întrebări, sugerând că administrația Donald Trump nu este sigură dacă Rusia își dorește cu adevărat pacea – o nuanță diferită de poziția președintelui american, care a susținut că Vladimir Putin vrea un acord și că Zelenski ar trebui să facă concesii.
Concluzia CNN este că Europa prezentă la München nu a impresionat: părea lipsită de resurse, sufocată de crize politice interne și de lideri aflați pe final de mandat. În fiecare an se promit mai mulți bani pentru apărare, dar tot în fiecare an, schimbarea reală întârzie.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
La următoarea ediție a conferinței, multe figuri-cheie ar putea lipsi: premierul britanic Keir Starmer ar putea să nu mai fie în funcție, Franța lui Emmanuel Macron va intra în campanie prezidențială, iar Donald Trump va fi trecut prin testul alegerilor de la jumătatea mandatului.
Indiferent de rezultatul acestor confruntări politice, este probabil ca tensiunile transatlantice să continue să domine agenda – alimentate de dispute privind Ucraina, Groenlanda, clima, migrația și comerțul – iar Ucraina să fie nevoită, din nou, să lupte pentru a fi auzită în zgomotul unei relații tot mai fragile și mai imprevizibile între Europa și Statele Unite.
