Numeroşi refugiaţi şi migranţi, unii dintre ei arătându-şi rănile şi tăieturile, acuză poliţia croată că îi brutalizează înainte de a-i returna în Bosnia, un punct de tranzit tot mai frecventat de cei care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană după ce alte frontiere s-au închis, relatează miercuri Reuters, potrivit agerpres.
Autorităţile croate resping însă acuzaţiile şi afirmă că poliţiştii de frontieră acţionează în conformitate cu standardele internaţionale.
Citește și : Putin consideră „contraproductive” şi „lipsite de sens” sancţiunile americane împotriva Rusiei
Mulţi dintre cei în jur de 5.000 de migranţi instalaţi în apropierea frontierei susţin însă altceva.
‘Croaţia este o mare problemă’, spune un grup de pakistanezi, intervievaţi în pădurea în care trăiesc în corturi, lângă oraşul Bihac, arătându-şi fiecare telefoanele mobile cu ecranele sparte, spun ei, de poliţiştii croaţi.
‘Poliţiştii croaţi văd pe cineva care este arab, musulman, şi priviţi ce se întâmplă’, declară în italiană Mohammad, de 40 de ani, venit din Gaza, arătându-şi vânătăile de pe spate, braţe şi genunchi. ‘Croaţii rasişti, rasişti’, continuă palestinianul, care vrea să ajungă în Italia, unde se află soţia şi fiica sa.
Bosnia, care a trecut ea însăşi printr-un război devastator în anii 1990, se confruntă de la începutul anului cu un aflux brusc de refugiaţi şi migranţi, în număr de circa 11.000, asiatici şi nord-africani.
Bosnia a fost ocolită de valul de refugiaţi din 2015 şi 2016, când peste un milion au trecut prin Balcani pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Însă, după ce celelalte state şi-au închis graniţele, Bosnia a devenit o nouă rută de tranzit.
Potrivit autorităţilor, migranţii, majoritatea lor veniţi din Afganistan, Iran, Siria şi Pakistan, sosesc din Serbia şi Grecia via Albania şi Muntenegru.
Deşi oficialii spun că 60% dintre cei sosiţi au plecat deja din ţară, voluntarii şi asociaţiile de asistenţă afirmă că cel puţin 5.000 de oameni sunt blocaţi în Bosnia.
Citește și : Putin: Rusia va reacţiona la apariţia unor elemente ale scutului antirachetă la graniţele sale
‘În fiecare zi sosesc în jur de 50-60 de oameni şi chiar nu ştiu dacă vor şi ieşi din ţară. E foarte, foarte greu să dai cifre corecte’, afirmă Amira Hadzimehmedovic, care conduce tabăra de la Bihac pentru Organizaţia Internaţională pentru Migraţii.
Cei mai mulţi sunt concentraţi în două oraşe din nord-vest, Bihac şi Velika Kladusa, în apropierea frontierei cu Croaţia. Trăiesc în condiţii precare, înghesuiţi în clădiri abandonate şi tabere de corturi împrăştiate în păduri.
În majoritatea zilelor lâncezesc în tabere improvizate, nedespărţiţi de telefoanele mobile ori stând la cozi pentru mesele distribuite de ONG-uri, în aşteptarea unei ocazii să-şi continue călătoria.
Dar Croaţia, care are o frontieră lungă de 1.000 km cu Bosnia, şi-a închis graniţele şi trimite înapoi în Bosnia orice persoană găsită fără statut legal.
Mulţi migranţi le arată jurnaliştilor de la Reuters echimoze provocate, afirmă ei, de poliţişti croaţi. De multe ori, aceştia le confiscă sau le deteriorează bunurile.
Într-o declaraţie pentru postul de televiziune regional N1, ministrul croat de interne Davor Bozinovic a dezminţit încă o dată acuzaţiile că poliţia ar comite brutalităţi.
‘Poliţia croată acţionează cu respectarea jurisdicţiei naţionale şi a standardelor internaţionale’, a declarat el marţi, dând de înţeles că vânătăile şi zgârieturile au fost provocate în urma bătăilor între migranţi înşişi.
Iranianul Behir, 35 de ani, povesteşte că a fost prins împreună cu prietenii săi în Croaţia, lângă frontiera cu Bosnia, şi a petrecut o zi în detenţie după care a fost deportat în Bosnia. Cât timp s-a aflat în Croaţia, a cerut să depună cerere de azil, dar nu i s-a permis. În schimb, a fost bătut de poliţie.
‘Am de gând să trec (frontiera) cu cineva, dar unii oameni pleacă singuri. Depinde de noroc. Dacă o să avem noroc, o să trecem’, declară Samir din Islamabad, care spune că a lucrat ca tehnician în IT în Pakistan şi vrea să ajungă în Italia ori Spania.
