Armenia și-a ales noul parlament, scrutinul fiind câștigat de partidul de guvernământ, „Contractul Civil”, condus de premierul Nikol Pașinian. Formațiunea a obținut 49.81% dintre voturile exprimate, un semnal clar că armenii își doresc o apropiere de Uniunea Europeană.
Mai mulți observatori au comparat aceste alegeri cu procesele electorale din Republica Moldova, unde puterea este percepută ca fiind proeuropeană, în timp ce o parte importantă a opoziției promovează relații mai strânse cu Federația Rusă, potrivit radiomoldova.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Cum se vede succesul electoral din Erevan la Chișinău, a explicat expertul în relații internaționale Mihai Isac, într-un interviu oferit jurnalistei Veronica Scorpan în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
„A fost nu doar o opțiune geopolitică, ci și una umană. Poporul armean are o vocație europeană și, indiferent de presiunile exercitate de Federația Rusă, am văzut cum Armenia a reușit să rămână ancorată pe acest drum al integrării europene. Armenia abia în aceste momente face primii pași în acest proces, după ce a trăit decenii la rând sub influența forțată a Federației Ruse”, a explicat Mihai Isac.
La fel ca în cazul Republicii Moldova la scrutinele din 2024 și 2025, Federația Rusă a încercat să influențeze alegerile din Armenia prin manipulări și alte acțiuni nedemocratice.
„Am văzut cum statul rus s-a concentrat foarte mult pe deturnarea voinței electoratului din Armenia, prin folosirea unor rețete testate anterior și în Republica Moldova, inclusiv prin utilizarea Bisericii ca armă împotriva parcursului european. Totuși, răspunsul demn oferit de electoratul armean este similar celui dat de cetățenii Republicii Moldova”, a adăugat Isac.
O diferență majoră între votanții proeuropeni din Republica Moldova și cei din Armenia este ponderea voturilor obținute pe teritoriul național. În timp ce diaspora moldovenească poate vota peste hotare, influențând decisiv balanța de putere, diaspora armeană nu beneficiază de aceleași facilități. Prin urmare, votul masiv din interiorul țării demonstrează că cetățenii armeni și-au dorit cu adevărat desprinderea de influența rusească.
„Vedem amploarea votului proeuropean în interiorul Armeniei. Observăm, de asemenea, și anumite declarații ale unor politicieni proruși de la Chișinău în susținerea opoziției proruse din Armenia, ceea ce confirmă amploarea demersurilor Moscovei de a controla spațiul fostei Uniuni Sovietice. Federația Rusă nu dorește să permită altor state să își aleagă singure opțiunile geopolitice. Trebuie să înțelegem că Rusia nu va renunța atât de ușor la controlul asupra Armeniei”, a comentat Mihai Isac.
Pentru a deturna opțiunea europeană, Federația Rusă a încercat să trimită în țară peste 100.000 de cetățeni armeni pentru a vota împotriva partidului lui Pașinian. Această operațiune de mobilizare forțată a fost însă demascată, iar planul Rusiei a fost zădărnicit.
„Este o tactică cu care ne-am confruntat și noi, dacă ne amintim de turismul electoral organizat din regiunea transnistreană, de unde coloane întregi de mașini veneau să voteze împotriva partidelor proeuropene. Totuși, potrivit unor informații neoficiale, o parte dintre cetățenii armeni aduși de Rusia au profitat de transportul gratuit și au votat, de fapt, pentru direcția proeuropeană. Pe lângă aceasta, autoritățile de la Erevan au luat măsuri specifice pentru a bloca aceste vizite organizat”, a conchis comentatorul politic.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În urma scrutinului din 7 iunie, în noul legislativ armean – Adunarea Națională – vor accede următoarele partide:
- Partidul Contractul Civil – 49.81% (61 de mandate);
- Alianța de opoziție „Armenia Puternică”, condusă de miliardarul Samvel Karapetyan – 23.29% (28 de mandate);
- Un alt bloc de opoziție – „Armenia”, condus de fostul președinte al țării, Robert Kocharyan – 9.94% (11 mandate);
- Partidul de opoziție „Armenia Prosperă” – 4% (cinci mandate).
