Mihail Saakașvili: Două scenarii pentru Ucraina

După întâlnirea de vineri de la Washington dintre președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, au apărut numeroase comentarii referitoare la faptul că Ucraina nu a primit rachete Tomahawk. Dar Ucraina nici nu le putea primi, deoarece problema rachetelor a fost ridicată doar pentru a obține un instrument de presiune asupra Rusiei. Întrucât a fost convenită o întâlnire între Putin și Trump, la Budapesta, o eventuală livrare de rachete înaintea acestei întrevederi ar fi dus automat la anularea ei. Totuși, există o diferență fundamentală între întâlnirea din Alaska și cea de la Budapesta. La Anchorage, Trump a mers mizând pe bunăvoința lui Putin și fără a impune condiții prealabile. În schimb, înainte de Budapesta, Washingtonul își consolidează instrumentele de presiune, printre care se numără sancțiuni secundare, sprijin acordat Ucrainei pentru a lovi infrastructura energetică rusă și posibila livrare de rachete cu rază lungă de acțiune. De această dată, Trump nu va accepta lipsa rezultatelor în negocierile cu Putin. Singurul rezultat posibil este un armistițiu în război. Dacă armistițiul nu va fi obținut, Washingtonul este deja pregătit să livreze rachetele, potrivit stiripesurse.

Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE

Așadar, Ucraina are două scenarii posibile: un armistițiu fragil, însoțit de anumite garanții internaționale, sau absența acestuia – caz în care va obține noi și puternice capacități de descurajare a rușilor și chiar de contraatac. Putin ar putea accepta un armistițiu doar dacă va considera că există o șansă reală de a repeta în Ucraina un scenariu similar celui georgian: încetarea focului și instaurarea haosului în țară. Calculele sunt următoarele: după armistițiu, începe o demobilizare spontană a armatei ucrainene, o parte dintre soldați pleacă în străinătate, mulți – la familiile lor. În Ucraina, se organizează alegeri la toate nivelurile, iar o parte dintre militari participă la ele. În același timp, se declanșează o amplă luptă politică, ies la suprafață diverși „agenți latenți”, propaganda rusă se intensifică, iar Kremlinul pompează bani în campania electorală. Astfel, în Ucraina, se instalează un haos de durată, iar pe acest val, imediat sau în timp, pot reveni la putere sateliți ai Moscovei. Kremlinul speră că americanii îi vor ajuta în Ucraina la fel cum administrația Obama i-a ajutat cândva să preia controlul asupra Georgiei și să scape de mine. Consider că este un calcul primitiv, dar Moscova va depune toate eforturile în acest sens.

Pe de altă parte, Ucraina, de asemenea, este interesată de un armistițiu. Totuși, nu trebuie repetate greșelile pe care noi le-am făcut în Georgia în 2012, la patru ani după războiul din 2008. Este esențial să fie limitată cu grijă influența forțelor proruse. Ucraina are deja o astfel de experiență – cea din 2020-2021: sancțiunile impuse înainte de război împotriva lui Medvedciuk (Viktor Medvedciuk, fost politician ucrainean pro-rus aflat acum la Moscova, n.r.) și a rețelei sale, închiderea posturilor de televiziune ale acestuia și blocarea resurselor financiare. Poporul ucrainean nu trebuie să muște momeala rusă. Se va încerca să i se inducă ideea că sprijinirea actualei conduceri sau a altei forțe patriotice va duce inevitabil la reluarea focului. Este important de înțeles că, pentru Putin, este esențial să scape de Zelenski – la fel cum, în 2012, era vital să scape de mine. În esență, ucrainenilor li se va propune o alegere falsă: libertate sau pace. O mare parte dintre georgieni au acceptat la vremea lor să joace acest joc și au pierdut. Ucrainenii trebuie să țină cont de experiența tristă a georgienilor și, în primul rând, să-și analizeze propria istorie – ei trebuie să aleagă libertatea și să aleagă pacea.

Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE