Mii de manifestanţi armeni, care au ieşit miercuri în stradă la Erevan, au scandat “Nikol eşti un trădător!”, cerând premierului Nikol Pashinyan să-şi dea demisia în urma acordului de încetare a ostilităţilor, pe care acesta l-a încheiat cu Azerbaidjanul, sub egida Moscovei, document ce oficializează cuceririle teritoriale ale Azerbaidjanului după şase săptămâni de lupte în Nagorno-Karabah, relatează Reuters şi AFP, scrie agerpres.
Între 2.000 şi 3.000 de protestatari, simpatizanţi ai opoziţiei, se aflau miercuri la amiază în centrul Erevanului, conform corespondentului AFP în capitala armeană.
Citește și : Croaţia îşi înzestrează forţele aeriene! SUA, Franţa şi Suedia au venit cu primele oferte
Încheierea acestui acord de încetare a focului, anunţat marţi, a pus capăt celor mai dure lupte din regiune în ultimele decenii, fiind celebrată ca victorie în Azerbaidjan şi drept “capitulare” în Armenia.
Pashinyan însuşi a calificat acordul drept un “dezastru”, dar a spus că nu a avut de ales decât să-l semneze pentru a preveni o înfrângere totală.
Mii de oameni au sfidat interdicţia instituită prin legea marţială în vigoare de la sfârşitul lunii septembrie cu privire la adunările de stradă în Erevan, la o zi după ce protestatarii luaseră cu asalt şi jefuiseră câteva clădiri guvernamentale.
“Nu veţi putea aresta întreaga ţară”, a strigat prin megafon un deputat al partidului Armenia Prosperă, Arman Abovian, în timp ce mulţimea scanda sloganuri ostile premierului Pashinyan, acuzat de capitulare.
“Ei sunt complici ai turcilor, nu-i susţineţi!”, a lansat Artur Vanetsian, un fost şef al serviciilor de informaţii, cu referire la Turcia, inamicul declarat al Armeniei şi aliat al Azerbaidjanului.
Manifestanţii, dintre care unii purtau măşti de protecţie, s-au adunat miercuri în pofida arestării unui proeminent lider al opoziţiei şi a mai multor altora la începutul acţiunii de protest, pe fondul restricţiilor impuse de propagarea epidemiei de COVID-19 care afectează puternic Armenia.
Acordul de încetare a focului a pus capăt acţiunii militare în Nagorno-Karabah şi în jurul său, enclava fiind recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar populată de etnici armeni.
De la începutul anilor 1990, etnicii armeni aveau control militar asupra întregului Nagorno-Karabah şi unor porţiuni substanţiale din teritoriul azer din jurul enclavei. În urma reluării luptelor la sfârşitul lunii septembrie, ei au pierdut o mare parte din enclavă, precum şi din teritoriul înconjurător care le asigura acces în Armenia.
Pashinyan a declarat că a încheiat acest acord la presiunea armatei armene. El a adăugat că exista riscul ca Azerbaidjanul să preia controlul asupra întregii enclave, după căderea celui de-al doilea oraş ca mărime, Shushi, denumit de azeri Shusha.
“Este un mare eşec şi un dezastru”, a recunoscut Pashinyan marţi, spunând că îşi asumă personal responsabilitatea pentru această înfrângere, dar a respins apelurile de a demisiona. El nu a reacţionat încă la protestele de miercuri.
Considerat responsabil pentru aceasta înfrângere umilitoare de către opoziţie, premierul şi-a apărat decizia miercuri, susţinând că semnarea încetării ostilităţilor a fost singura modalitate de a păstra supravieţuirea autoproclamatei Republici Arţah în Nagorno-Karabah, chiar dacă slăbită şi mult diminuată teritorial.
“Am păstrat ceea ce nu am fi putut păstra” dacă am fi continuat luptele, a spus într-o înregistrare video postată pe Facebook Pashinyan, care a venit la putere în urma unei revoluţii paşnice în 2018.
Şaptesprezece partide politice au făcut un apel la organizarea manifestaţiei de protest miercuri, într-o încercare de a intensifica presiunea pentru ca premierul să-şi dea demisia. Printre cei arestaţi figurează şi Gagik Tsarukyan, liderul partidului de poziţie Armenia Prosperă, potrivit unei postări pe Facebook a lui Hripsime Arakelian, membru influent al partidului său. Armenia Prosperă este al doilea cel mai mare grup din parlament.
Citește și : Turcia şi Rusia au semnat un acord de monitorizare comună a armistiţiului din Nagorno-Karabah
În virtutea acordului încheiat, circa 2.000 de soldaţi ruşi dintr-o forţă de menţinere a păcii sunt în curs de desfăşurare în regiune. Trupele ruse de menţinere a păcii, care urmează să rămână în regiune timp de cinci ani, au început să părăsească Rusia marţi, iar miercuri controlau deja coridorul Lacin, o trecătoare montană care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.
Rusia, care are un pact de apărare cu Armenia şi o bază militară pe teritoriul acesteia, s-a angajat să asigure respectarea acordului de încetare a focului, trimiţând astfel un semnal că este încă principalul arbitru în Caucazul de Sud, producător de energie, pe care îl vede ca pe o “ogradă proprie”, comentează Reuters.
Prin acest acord, potrivit AFP, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a întărit poziţia în Caucazul de Sud, consolidând dependenţa Armeniei de Rusia şi desfăşurând trupe pentru prima dată pe teritoriul azer.
Turcia şi-a etalat de asemenea forţa în acest conflict, furnizând atât sprijin diplomatic, cât şi armament Azerbaidjanului. Ankara a câştigat, de asemenea, influenţă în regiune şi va avea un rol important în monitorizarea punerii în aplicare a acordului de încetare a focului.
Chiar dacă Azerbaidjanul a salutat acordul ca pe o victorie, unii azeri sunt frustraţi că forţele lor au încetat luptele înainte de a recâştiga controlul asupra întregului Nagorno-Karabah. Alţi azeri sunt circumspecţi cu privire la sosirea soldaţilor de menţinere a păcii din Rusia, care a dominat regiunea în epoca sovietică.
Cu toate acestea, acordul semnat la începutul acestei săptămâni nu prevede niciun mecanism de reglementare durabilă a problemei Nagorno-Karabah, care afectează regiunea de la destrămarea URSS.
