Mii de femei au ieşit pe străzile din America Latină pentru a cere dreptul la avort, o practică interzisă în majoritatea ţărilor din regiune şi pentru care sute de femei ispăşesc pedepse cu închisoarea, informează miercuri AFP, potrivit agerpres.
Din Mexic până în Peru, trecând prin Salvador, Chile şi Columbia, manifestantele, purtând majoritatea faimoasa eşarfă verde ce simbolizează lupta pentru legalizarea Întreruperii Voluntare a Sarcinii (IVS), agitau pancarte pe care se putea citi “Avort legal acum” sau “Dreptul de a decide”.
Citeşte şi: MĂCEL într-o închisoare din Ecuador! 24 de deţinuţi au fost ucişi! – Black News
În Salvador, legislaţia interzice IVS în orice circumstanţă, iar pedepsele pot ajunge şi la opt ani de închisoare. Douăzeci şi şapte de femei se află în prezent în detenţie în această ţară, fiind acuzate de “omucidere agravată” după ce au încercat să apeleze la serviciile de urgenţă obstetrică. În replică, sute de femei din Salvador au prezentat un proiect de lege ce permite avortul în anumite condiţii, destul de restrictive.
În Mexic, mai multe zeci de femei au manifestat, la câteva săptămâni după ce Curtea Supremă a declarat neconstituţională penalizarea avortului, exprimându-şi indignarea faţă de violenţa la adresa femeilor în ţara lor: 672 de femei au fost ucise aici în perioada ianuarie-august, potrivit cifrelor oficiale.
Citeşte şi: Biden este CONTRAZIS de generalii săi privind retragerea americană din Afganistan – Black News
În jur de 205 femei au fost condamnate pentru avort în Columbia începând din 2005, potrivit unui raport al colectivului La Mesa por la Vida y la Salud de las Mujeres. În Columbia, IVS este legală doar în caz de malformaţie a fetusului, de risc mortal pentru mamă sau în urma unui abuz sexual. Sute de femei s-au adunat în faţa Parlamentului din Bogota pentru a cere un avort liber de constrângeri.
“Un stat care nu acordă dreptul la avort este un stat feminicid”, se putea citi pe o pancartă afişată de un grup de tinere femei ce revendicau dreptul la avort la Lima, în Peru. Problemă pe care noul preşedinte peruan de stânga, Pedro Castillo, conservator în chestiunile sociale, a respins-o deja în timpul recentei sale campanii electorale.