Republica Moldova a reușit să depășească rapid criza energetică provocată de blackout-ul parțial din 31 ianuarie 2026, iar sprijinul tehnic și energetic venit prin interconexiunile cu România s-a dovedit decisiv.
Autoritățile afirmă că incidentul nu a fost cauzat de probleme interne, ci de efectele directe ale atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au destabilizat întregul sistem regional.
În cadrul ședinței de astăzi Parlamentului, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avertizat asupra riscurilor de securitate energetică și a tentativelor de manipulare informațională, potrivit cotidianul.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„Se încearcă deliberat, crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune. La 31 ianuarie 2026 Republica Moldova s-a pomenit într-un blackout parțial, ca urmare a pierderii unor conexiuni pe segmentele liniilor electrice de pe teritoriul Ucrainei. Sistemul automat de protecție s-a declanșat si a deconectat alimentarea cu energia electrica. Frecvența in sistemul electric național a scăzut până la 48 Hz, ceea ce a dus la declanșarea protecțiilor și la întreruperile energiei electrice pe întreg teritoriul țării. Este important să spunem clar: Nu a fost un eșec intern, ci efectul direct al războiului dus de Federația Rusă împotriva infrastructurii energetice ucrainene dar și a celor regionale, și am să vă explic de ce”, a declarat Junghietu.
Ministrul a explicat că reacția rapidă a sistemului energetic și cooperarea regionale au permis evitarea unei crize majore, în special datorită conexiunilor funcționale cu România. El a subliniat rolul importurilor de urgență și al rutelor alternative activate în momentul critic.
„Pentru a remedia situația în ziua blackout-ului, până la conectarea tronsonului de linie Vulcănești – MGRES, au fost importate, din România, prin interconexiunile de 110 KV, în regim de insulă, o sarcină de aproximativ 205 MW de energie electrică, iar alte 320 MW au fost tranzitate din România, printr-o rută alternativă. Și doar la o zi după acest incident Republica Moldova a reușit să-și acopere practic 94 la sută din consumul de energie electrică, din surse interne, regenerabile și CET-uri, mai exact la ora 12:42. Acest episod a demonstrat, fără echivoc, cât de importante sunt interconexiunile cu România, și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș, și bine înțeles, Vulcănești-Chișinău. Cele 4 linii electrice de 110 KV, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni, Huși-Cioara și Fălciu-Gotești, utilizate temporar, pentru a preveni declanșarea unei crize energetice au fost activate anul, trecut, în premieră, după mulți ani. După testarea funcționalității acestora, de comun cu specialiștii Moldelectrica și Transelectrica din România. Această acțiune a fost planificată de ministerul energiei încă în planul de pregătire pentru sezonul de încălzire 2024-2025”, a explicat ministrul.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Specialiștii în energetică susțin că acest episod a confirmat importanța accelerării proiectelor strategice de interconectare cu România, considerate esențiale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul instabilității regionale.
