Un eşec este un pas înainte către cunoaştere, aceasta pare să fie deviza oamenilor de ştiinţă israelieni de la SpaceIL, care pregătesc în prezent misiunea selenară Beresheet2, ce urmează să fie lansată în 2025, la şase ani după aselenizarea eşuată a primului modul lunar al Israelului, Beresheet1, care “a ajuns totuşi pe Lună, dar nu aşa cum ne-am dorit”, după cum au declarat reprezentanţii organizaţiei cu sediul în Tel Aviv, transmite agerpres.
Noua misiune, la care inginerii SpaceIL colaborează cu Israel Aerospace Industries (IAI), Ministerul Inovării, Ştiinţei şi Tehnologiei din Israel, Agenţia Spaţială Israeliană, NASA şi alte instituţii şi organizaţii, nu va fi doar o îmbunătăţire, ci este însoţită de ambiţii mai mari, deoarece Beresheet2 va include, în mod inedit, două module de asolizare (landere), pe lângă o sondă orbitală (orbiter) ce va orbita Luna timp de mai mulţi ani şi va oferi informaţii ai căror principali destinatari vor fi elevii şi studenţii.
Conform planului, cele două landere vor asoliza în zone diferite ale satelitului natural al Terrei, atât pe faţa vizibilă a Lunii cât şi pe “partea întunecată” a acesteia, ce nu poate fi observată de pe Pământ deoarece este în rotaţie sincronă cu Terra, cu o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile). Pe partea nevăzută a Lunii nu a mai ajuns decât roverul chinez Yutu-2, lansat în 2019. “Planul este să avem un lander care atinge partea vizibilă a Lunii şi un al doilea pe partea întunecată a acesteia”, a declarat Moshe Medina, manager de program la SpaceIL, în cadrul unei prezentări organizate săptămâna trecută de Europe Israel Press Association (EIPA) la sediul instituţiei spaţiale.
“Misiunea Beresheet2 constă din trei sateliţi – satelitul-mamă şi cele două landere, care vor asoliza pe Lună. Astfel, ne dublăm eficacitatea misiunii, cu două landere în loc de unul, şi ne triplăm încărcătura ştiinţifică datorită celor trei sateliţi pe care îi trimitem către Lună”, a explicat el.
Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES
“Sonda orbitală va rămâne în jurul Lunii timp de cel puţin doi-trei ani, ceea ce va facilita activităţi educaţionale pentru elevi şi studenţi din toată lumea, care se pot conecta la aceasta şi pot realiza experimente ştiinţifice”, a adăugat reprezentantul SpaceIL subliniind faptul că “misiunea principală a Beresheet2 este aceea de a inspira şi de a contribui la educarea tinerelor generaţii în domeniul STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică).
Citeşte şi: Un fost soldat australian a fost arestat pentru o prespusă crimă de război – Black News
“Informaţiile colectate de la orbiter vor fi puse la dispoziţia centrelor ştiinţifice şi educaţionale din întreaga lume pentru ca elevii şi studenţii să aibă acces la experienţa spaţială şi lunară de oriunde. Milioane de copii se vor putea conecta la câte un centru de acasă, din faţa calculatoarelor, şi vor avea acces la aceste informaţii”, a explicat Medina. “Un program pilot va fi lansat în acest an în câteva şcoli din Israel şi va deveni internaţional începând de anul viitor. Mai întâi, va exista o perioadă de training, începând din 2024, iar după aceea cu cât vom ajunge la mai mulţi elevi sau studenţi cu atât mai bine. Fiecare ţară care va dori să se alăture acestui program va fi binevenită”, a precizat reprezentantul SpaceIL adăugând că “în 10-20 de ani a zbura către Lună va fi o călătorie oarecare”.
Daniela Geron, lead system engineer în cadrul SpaceIL, implicată în ambele misiuni Beresheet, a subliniat importanţa inspirării şi pregătirii noilor generaţii în domeniul STEM. “Ţintim către un viitor în care copiii să fie implicaţi în mai multe activităţi din domeniul STEM pentru că, deşi o mulţime de activităţi vor fi realizate de roboţi şi de AI, anumite lucruri vor trebui înfăptuite de oameni, iar aceste informaţii pe care încercăm să le oferim acum copiilor reprezintă uneltele de bază de care ei vor avea nevoie în viitor. Încercăm să pregătim noua generaţie pentru viitor”, a spus ea.
Foto: (c) Europe Israel Press Association (EIPA)
– “La un pas de succes” –
Prima misiune Beresheet (Geneză, în ebraică) a fost lansată de SpaceIL şi IAI la 22 februarie 2019 cu o rachetă Falcon 9 a companiei SpaceX, de la baza Cape Canaveral (Florida, SUA).
Beresheet1, care a avut drept scop principal aselenizarea, urma să fie prima misiune lunară fără echipaj uman realizată cu succes de o organizaţie non-guvernamentală pe suprafaţa satelitului natural al Terrei – şi primul vehicul care ducea pe Lună steagul Israelului, care ar fi devenit astfel a patra ţară din lume ce realiza o aselenizare, după SUA, Rusia şi China. Modulul spaţial a suferit, însă, o defecţiune tehnică în timpul operaţiunii de aselenizare, la 11 aprilie 2019. Motoarele care ar fi trebuit să încetinească coborârea sondei pe Lună şi să permită aselenizarea lină a modulului au suferit o pană, contactul a fost pierdut, iar sonda s-a prăbuşit pe solul selenar.
“Defecţiunea a apărut în ultima etapă a operaţiunii de aselenizare. A fost un lanţ de evenimente, un fel de eşec după eşec după alt eşec, dar şi o doză de ghinion”, a declarat Daniela Geron. “Am avut numeroase discuţii după această misiune şi multe lecţii de învăţat, lecţii specifice pentru fiecare sistem. În cazul Beresheet2 implementăm cele mai importante lecţii învăţate după Beresheet1”, a adăugat ea.
În mai 2019, la o lună de la lansarea Beresheet1, NASA a reperat locul prăbuşirii modulului israelian cu ajutorul Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO). Satelitul a fotografiat de la o distanţă de 90 de kilometri locul impactului, într-o regiune de pe Lună cunoscută sub denumirea Mare Serenitatis.
“Am fost la un pas de succes”, a declarat Moshe Medina. “Beresheet2 începe unde s-a încheiat prima misiune şi o ducem câţiva paşi mai departe”, a adăugat el. “Acum este a doua oară când ne îndreptăm spre Lună şi de data aceasta sperăm la o aselenizare lină. Prima a fost considerată un succes, dar cu o aselenizare dură”, a adăugat reprezentatul SpaceIL.
Totuşi, în pofida eşecului primei misiuni, “Israelul a devenit a patra ţară care a atins Luna cu un modul de asolizare şi a şaptea care a atins Luna”, Beresheet1 reprezentând “o mândrie naţională”, potrivit SpaceIL, organizaţie nonprofit fondată în 2011 de trei tineri ingineri israelieni, a cărei echipă include 25 de angajaţi şi experţi, dar şi 120 de voluntari.
– Cultivarea plantelor pe Lună –
La bordul modulului Beresheet1 s-au aflat o capsulă a timpului cu arhive digitale, de mărimea unei monede, conţinând, printre altele, o Tora, o ”Librărie Lunară” cu arhiva în engleză a Wikipedia, o copie a imnului naţional israelian, amintiri ale unor supravieţuitori ai Holocaustului, steagul Israelului, desene realizate de copii, diverse scrieri literare, cântece evreieşti, mostre de ADN uman, dar şi tardigrade, vieţuitoare care pot supravieţui în condiţii mortale pentru orice altă formă de viaţă. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu acestea din urmă după eşecul misiunii.
Moshe Medina a declarat că încă nu se ştie cu exactitate ce obiecte vor fi transportate pe Lună de modulele Beresheet2, însă pe lângă sarcinile utile, cu siguranţă se va afla “o mică Biblie”.
Sarcinile utile ştiinţifice ale sondei orbitale vor include o cameră instantanee hiperspectrală, pentru a crea prima bază de date hiperspectrală a suprafeţei Lunii, şi un dispozitiv pentru evaluarea efectelor radiaţiilor din spaţiu asupra stabilităţii medicamentelor utilizate de astronauţi. Sarcinile utile ştiinţifice ale modulelor de asolizare vor include un spectrometru liniar de transfer de energie (LETS) pentru măsurarea radiaţiilor, inclusiv pe partea îndepărtată a Lunii, şi elemente din cadrul proiectului “Moon Seeding” al Lunaria One, la care participă cercetători australieni şi israelieni. Acesta din urmă îşi propune cultivarea plantelor pe suprafaţa Lunii prin germinarea seminţelor de plante rezistente la condiţii de mediu extreme într-o cameră etanşă.
Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES
Beresheet2 va avea o greutate totală de 1.080 de kilograme, 2,8 metri lungime, 1,7 metri lăţime şi 1,4 metri înălţime, iar componentele sale sunt furnizate de Spania, SUA, Elveţia, Germania, Israel, Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Suedia, Canada, Marea Britanie. În cazul unei reuşite a misiunii Beresheet2, “cele două landere vor fi cele mai mici care ajung pe suprafaţa Lunii, cel mai uşor cântărind doar 150 de kilograme”, a precizat Medina.
– “Câteva milioane de kilometri” –
“Lansarea va fi realizată cu o rachetă Falcon 9 de la SpaceX, la fel ca în cazul Beresheet1, însă există de asemenea posibilitatea de a apela la noul lansator mai mare, Starship (de la aceeaşi companie, n.r.). Nu ne-am decis încă, suntem în contact cu ei”, a declarat Medina.
Beresheet2 nu va fi trimisă în linie dreaptă, ci urmează să realizeze mai multe orbite eliptice în jurul Pământului pentru a câştiga în viteză, apropiindu-se progresiv de Lună, care o va “captura” în cele din urmă. “Distanţa dintre Pământ şi Lună este de circa 400.000 de kilometri. Distanţa pe care noi o vom parcurge astfel pe această traiectorie unică va fi de câteva milioane de kilometri, în funcţie de câte astfel de cicluri vor fi efectuate”, a precizat reprezentantul SpaceIL.
“La un anumit moment, care va fi la aproximativ 20 de kilometri deasupra Lunii, la o viteză de circa 1.7 kilometri pe secundă, ceea ce este rapid, vom elibera primul lander. Orbiterul va continua să orbiteze Luna, apoi landerul va începe să îşi încetinească viteza, i se vor deschide picioarele şi în cele din urmă va aseleniza. Acest proces durează circa 17 minute, dar trebuie să fie foarte precis”, a spus el.
Locurile pentru aselenizarea modulelor misiunii Beresheet2 nu au fost încă stabilite. “Alegerea locului în care vom aseleniza depinde de mai mulţi factori. În primul rând, vom încerca să ajungem pe Lună în timpul zilei selenare, ţinând cont de poziţia Soarelui, care reprezintă sursa de energie pentru întregul vehicul. Apoi, trebuie să ne asigurăm că oferă o bună comunicare între lander şi orbiter. De asemenea, trebuie să ţinem cont de suprafaţă, astfel încât landerele să nu ajungă pe un munte sau într-un crater foarte adânc”, a explicat Medina.
Deşi lansarea Beresheet2 a fost anunţată iniţial pentru 2024, misiunea va porni către Lună “începând de la sfârşitul lunii iunie 2025” şi va depinde de aşa-numitele ferestre de lansare. “În acest caz, fereastra de lansare pentru noi va fi iulie-august 2025”, a spus reprezentantul SpaceIL.
Beresheet1 a costat 100 milioane de dolari. Deşi IAI este o organizaţie guvernamentală, fondurile necesare acestei misiuni au fost obţinute în mare parte de la donatori independenţi, în special de la antreprenorul şi filantropul israelian Morris Kahn, preşedinte al SpaceIL, care a finanţat în mod semnificativ acest proiect.
Bugetul pentru misiunea Beresheet2 este de 110 milioane de dolari. Potrivit lui Moshe Medina, 85% din sumă au fost acoperite deja de donatori, printre aceştia numărându-se Morris Kahn, omul de afaeceri şi filantropul sud-african Martin Moshal şi omul de afaceri şi miliardarul israelian Patrick Drahi.
Satelitul natural al Pământului este considerat o bornă extrem de importantă şi, totodată, o “staţie”, pe drumul spre colonizarea planetei Marte.
Până în prezent, SUA, Rusia şi China au reuşit să plaseze dispozitive pe Lună, situată la 384.000 de kilometri de Pământ.
Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că vor trimite pe Lună în 2024 un rover autonom denumit Rashid, aselenizarea acestuia constituind o etapă pregătitoare pentru un scop şi mai ambiţios: planeta Marte.
India lucrează la a treia misiune în cadrul programului Chandrayaan. Misiunea Chandrayaan-2 a Indian Space Research Organisation (ISRO) urma să efectueze în 2019 o aselenizare uşoară, controlată, în apropierea polului sud al Lunii, unde oamenii de ştiinţă susţin că ar putea exista apă îngheţată. ISRO a anunţat, însă, că a pierdut contactul cu modulul în timpul manevrelor de aselenizare, confirmând ulterior că acesta s-a prăbuşit. Chandrayaan-1 a inclus o sondă orbitală cu o misiune de doi ani, încheiată mai devreme în urma unei defecţiuni tehnice, şi un dispozitiv de impact (impactor), care a atins Polul Sud al Lunii.
Atât Rusia, cât şi SUA pregătesc misiuni selenare robotice. Prima vizează aselenizarea unui modul special – Luna 25 – pentru studierea stratului de gheaţă de sub solul selenar, gheaţă care s-ar putea dovedi o resursă extrem de valoroasă pentru viitorii exploratori spaţiali, dar şi Luna 27, ce va avea drept ţintă Polul Sud selenar, Luna 28, de aducere pe Terra a unor mostre de sol selenar şi de gheaţă şi Luna 29 ce va include plasarea unui rover pe Lună. SUA are pregătire misiunea spaţială Artemis 2, care urmează să trimită un echipaj de astronauţi spre Lună pentru prima dată după anul 1972, programată în 2024. Obiectivul NASA constă în stabilirea unei prezenţe durabile a oamenilor pe Lună, prin construirea unei baze pe suprafaţa selenară şi a unei staţii spaţiale pe orbita sa.
