Republica Moldova este la răscruce de drumuri. Pe 28 septembrie, moldovenii își aleg direcția către vest sau către est, iar lupta se va da la extreme, între Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul Patriotic.
Autoritățile, de la Chișinău, dezmint zilnic informații false, venite din zona pro-rusă, care încearcă să manipuleze populația. O pagină web care o imita perfect pe cea a Comisiei Centrale Electorale din Republica Moldova a publicat un mesaj prin intermediul căruia alegătorii erau informați că toate secțiile de vot din Transnistria vor fi închise pe 28 septembrie, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Astfel de texte de tip manipulator inundă rețelele sociale cu o săptămână înainte de cele mai importante alegeri din istoria Republicii Moldova. Bătălia cea mare se dă între pro-europeni și pro-ruși, iar lupta este extrem de strânsă.
Partidele care candidează în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Fondat de președinta Maia Sandu, PAS, Partidul Acțiune și Solidaritate este prima formațiune de pe buletinul de vot. Partidul de centru-dreapta susține aderarea Republicii la Uniunea Europeană, condamnă războiul Rusiei în Ucraina și militează pentru lupta împotriva corupției. PAS vine din postura de cel mai important partid din legislativul de la Chișinău.
Lista de candidați numără 104 pretendenți la funcția de deputat. Printre ei, Igor Grosu, care a devenit lider al formațiunii după ce Maia Sandu a preluat președinția, actualul premier Dorin Recean, dar și dirijorul Nicolae Botgros.
PAS duce o luptă aprigă cu Blocul Patriotic. Socialiștii, Comuniștii, Inima și Viitorul Moldovei s-au unit într-o alianță care a luat naștere la câteva zile după o vizită controversată a liderilor săi la Moscova.
Lista de candidați este deschisă de Igor Dodon, președintele Socialiștilor, acuzat de procurori că finanțele partidului sunt asigurate de oligarhul Plahotniuc.
Diaspora, esențială în alegerile parlamentare ale Republicii Moldova
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Cert este că și de data asta, în Moldova, totul se va juca în diaspora și în special în diaspora occidentală, acolo unde sunt foarte multe secții de vot. Mobilizarea diasporei va juca un rol important. Din 2020 încoace, diaspora a făcut până la urmă posibilă această orientare europeană. O va mai face și de data asta? Se va mai mobiliza?”
Diaspora moldoveană va avea la dispoziție o singură zi pentru vot. Un procent important de voturi se așteaptă să vină de la moldovenii stabiliți în țara noastră. La prezidențialele de anul trecut, în România au votat aproape 25 de mii de moldoveni.
