Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, este unul dintre punctele pricipale de discuție în planul de pace al președintelui SUA Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Subiectul se regăsește și în cele 20 de puncte ale planului anunțat recent de către președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, scrie Reuters.
Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat planuri de conectare a ei la rețeaua sa de energie electrică. Acum centrala este administrară de compania de stat Rosatom, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Trei propuneri diferite pentru viitorul centralei
Zelenki a menționat recent că partea americană a propus operarea comună trilaterală a centralei, cu un șef desemnat de americani. Contrapropunerea ucraineană se referă o gestionarea ucraineano-americană, SUA urmând să aibă dreptul de a decide cum este utilizată jumătate din energia produsă. Potrivit ziarului Kommersant, și Rusia ia în calcul o gestionare în comun cu americanii a centralei.
Centrala este amplasată în Enerhodar, pe malurile fluviului Nipru și aproape de barajul Kahovka, la 550 km sud-este de capitala Kiev. Centrala de la Zaporojie are șase reactoare de producție sovietică, toate construite în anii 80, deși au început să producă energie abia la mijlocul anilor 90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală este 5,7 gigawați.
Patru din cele șase reactoare nu mai utilizează combustibil nuclear rusesc, preferând să recurgă la cel furnizat de compania americană Westinghouse.
După ce Rusia a preluat controlului, a închis cinci din cele șase reactoare, iar ultimul a încetat să mai producă electricitate în septembrie 2022. În 2025, Rosatom a spus că este pregătită să înapoieze Statelor Unite materialul radioactiv folosit. Potrivit conducerii rusești a centralei, cele șase reactoare sunt închise „la rece”.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei nucleare și de avarierea liniilor de alimentare cu energie electrică a centralei..
Echipamentul centralei este alimentat cu electricitate furnizată de Ucraina. În ultimii patru ani, alimentarea a fost întreruptă de cel puțin 11 ori din cauza avarierii liniilor electrice, astel că centrala a trebuit să recurgă la generatoare diesel pentru situații de urgență, astfel încât reactoarele să răcite în continuare.
Directorul general al AIEA Rafael Grossi susține că luptele purtate în jurul unei centrale nucleare periclitează constant siguranța nucleară.
Defiicit de energie și în Ucraina, și în Rusia
Rusia a pregătit repornirea centralei dar spune că operațiunea depinde de situația din zonă. Aleksei Lihaciov, șeful Rosatom, nu a explus ca o parte din energia produsă să fie furnizată Ucrainei.
Oleksandr Harcenko, director la Centrul de Cercetare în Energie din Kiev, afrimă că Moscova intenționa să folosească centrala pentru a acoperi o mare parte din deficitul de energie al Rusiei în zona de sud. „De asta se luptă atât de mult pentru centrală”, spune Harcenko.
Luna aceasta, Serviciul Federal Rus pentru Supraveghere de Mediu, Tehnologică și Nucleară a acordat licența pentru operare a reactorului nr.1, un pas important pentru repornirea reactorului. Ministerul ucrainean al Energiei consideră decizia ca ilegală și iresponsabilă, din cauza riscului unui accident nuclear.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Rusia bombardează de luni bune infrastructura energetică a Ucrainei, iar unele regiuni s-au confruntat cu episoade de blackout de la începutul iernii. Analiștii estimează deficitul de generare al Ucrianei la 4 gigawați, echivalentul capacității a patru din reactoarele de la Zaporojie.
Harcenko crede că Ucraina ar avea nevoie de 5-7 ani să construiască capacitatea de generare necesară pentru a compensa pierderea centralei de la Zaporojie.
Problema răcirii reactoarelor
Și în cazul în care ar recâștiga controlul asupra centralei, ar dura doi-trei ani evaluarea stării centralei și alți trei ani pentru a o readuce la capacitate operațională maximă. Compania ucraineană Energoatom a precizat că Ucraina nu cunoaște starea reală a centralei în momentul de față.
Pe termen lung, rămâne nerezolvată problema resurselor de apă necesare pentru a răci reactoarele, după ce marele baraj de la Kahovka a fost aruncat în aer în 2023, distrugând astfel rezervorul care asigura necesarul de apă al centralei.
Pe lângă reactoare, mai există și rezervoare cu combustibil nuclear uzat care, fără o alimentară cu apă constantă, duce la evaporarea apei și creșterea temperaturii, cu risc de incendiu ridicat. De altfel, o scăpare de hidrogen la un rezervor cu combustibil uzat a provocat o explozie la centrala nucleară de la Fukushima din 2011.
Energoatom spune că nivelul rezervorului de răcire al centralei de la Zaporojie a scăzut cu mai bine de 15%, adică trei metri, de la distrugerea barajului, și continuă să scadă. Anterior, oficiali ucraineani au spus că rezervele de apă disponibile pot fi suficiente pentru exploatarea unui reactor, maxim două.
