Danemarca ar putea declanșa aplicarea articolului 42.7 al UE, puțin cunoscut, dacă SUA atacă Groenlanda. Dar s-ar confrunta cu obstacole juridice, politice și militare majore.
Dacă Donald Trump folosește forța militară pentru a prelua Groenlanda, Danemarca are opțiuni dincolo de NATO, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Nucleul securității Danemarcei se bazează pe alianța transatlantică – dar este probabil ca acest lucru să fie de puțin ajutor într-o confruntare cu SUA, deoarece America domină NATO.
În schimb, Danemarca ar putea declanșa o clauză puțin cunoscută din tratatele UE: articolul 42.7, pactul comun de apărare al Uniunii Europene.
În timp ce unii analiști susțin că este, de fapt, mai puternic decât articolul 5, privind apărarea comună a NATO, articolul 42.7 vine cu o mulțime de avertismente și necunoscute.
Politico a analizat cinci întrebări privind acest articol și dacă ar avea sens ca Danemarca să îl declanșeze:
Ce spune articolul 42.7
„Dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au față de acesta obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Națiunilor Unite. Aceasta nu va aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre.”
Clauza a fost introdusă în Tratatul de la Lisabona în 2009, având ca scop acordarea membrilor UE o protecție similară cu cea oferită de NATO, dar oferă țărilor neutre o anumită marjă de manevră pentru a opta să nu participe.
Pentru mulți analiști, clauza de asistență reciprocă a UE „are o natură mai convingătoare”, deoarece prevede că țările membre au „obligația” de a oferi „tot ajutorul și asistența prin toate mijloacele de care dispun”. Articolul 5 al NATO include sintagma „așa cum consideră necesar”, ceea ce lasă mai mult loc deciziei naționale.
Versiunea UE „este mai puternică în limbajul diplomatic, dar rezerva de forțe este mai mică decât în cadrul NATO”, a declarat Alexander Mattelaer, profesor asociat în securitate internațională la Școala de Guvernanță a Universității Libere din Bruxelles.
A fost folosit vreodată?
O singură dată. În 2015, Franța a invocat articolul ca răspuns la atacurile teroriste conduse de ISIS. Acesta a permis Parisului să redistribuie o parte din trupele sale din Africa pentru a le folosi la patrularea străzilor franceze, în timp ce țările UE, precum Germania, și-au trimis soldații în țări precum Mali.
Cererea a fost susținută în unanimitate de alți miniștri ai Apărării din UE. Deoarece UE nu are armată, Parisul a trebuit să negocieze cu alte țări ale UE pentru ajutor militar specific.
Cum funcționează
Ar fi la latitudinea Danemarcei să invoce articolul. Apoi, așa cum a fost cazul Franței, ar trebui să fie acceptat în unanimitate de toate celelalte țări membre.
Dar orice răspuns al UE care necesită unanimitate înseamnă că Danemarca ar putea întâmpina probleme dacă țări precum Ungaria i-ar respinge aprobarea, au declarat doi diplomați UE, pentru Politico.
„Nu cred că Danemarca l-ar invoca fără a fi sigură că are unanimitate, deoarece ar fi un risc mare”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO, care a lucrat și la Comisia Europeană.
Există, de asemenea, o oarecare ambiguitate cu privire la aplicarea la o criză în Groenlanda, care s-a retras din predecesoarea UE în 1985, deși face încă parte din Regatul Danemarcei.
Duminică, șeful apărării UE, Andrius Kubilius, a declarat că 42.7 se va aplica „cu siguranță”, Comisia Europeană sugerând același lucru anul trecut.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anitta Hipper, a declarat: „Groenlanda face parte din teritoriul Regatului Danemarcei și, prin urmare, este, în principiu, acoperită de clauza de solidaritate reciprocă din art. 42.7.”
Ce se întâmplă
Dacă Danemarca invocă cu succes clauza, aceasta ar transmite un mesaj „politic și juridic foarte puternic”, a declarat Sven Biscop, director general al think tank-ului Institutului Egmont și expert în securitate europeană.
Mecanismul nu necesită intervenția UE însăși, lăsând la latitudinea statelor membre, și în special a țării care l-a invocat, să decidă următorii pași. Opțiunile variază de la emiterea de declarații de solidaritate, până la asistență financiară și chiar sprijin militar, a declarat un diplomat UE. Missiroli a sugerat că una dintre opțiunile pentru Danemarca ar putea fi utilizarea acestui articol „pentru a cere unei alte țări să medieze”.
Deși este „prea devreme să spunem” cum ar arăta acest răspuns în practică, a declarat un oficial guvernamental european, „vom oferi sprijinul pe care ni-l dorim” într-un scenariu similar.
De asemenea, ar putea pune bazele juridice pentru propunerea de sancțiuni economice, a spus Biscop.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Serghei Lagodinski, membru german al Parlamentului European și vicepreședinte al grupului Verzilor, a declarat că legislativul ar trebui să pregătească o „listă de posibile contramăsuri” dacă se invocă articolul 42.7, inclusiv eliminarea trupelor americane din bazele europene, interzicerea survolului aeronavelor americane și restricționarea accesului pe piață pentru firmele americane.
Invocarea articolului ar putea implica o desfășurare limitată de trupe de către comitetul militar al UE și statul major militar – organisme consultative formate din generalii de rang înalt ai blocului și reprezentanți militari cu sediul la Bruxelles, a spus Biscop.
Probabilitatea ca UE să intre în război cu SUA este zero, au fost de acord analiștii.
Din cauza acestor ambiguități cu privire la modul de utilizare a articolului, luna trecută Kubilius a declarat pentru Politico că dorește să deschidă o discuție despre „pregătirea instituțională pentru apărare” în acest an, care ar putea include revizuirea articolului 42.7 pentru a-l face pe deplin operațional, cu o procedură clară și un comandament militar integrat.
Ce ar însemna acest lucru pentru NATO
Danemarca a avertizat că o anexare a Groenlandei de către SUA ar însemna sfârșitul alianței, deși Trump nu este de acord.
Dacă SUA orchestrează o preluare, „nu înseamnă neapărat… cel puțin din punct de vedere legal, sfârșitul NATO, dar ar însemna politic golirea credibilității NATO”, a declarat Fabrice Pothier, CEO al Rasmussen Global, o companie de consultanță politică.
Acest lucru ar putea duce la situația ca „unii membri ai UE să opteze pentru mai multe soluții, poate adăugând mai mult conținut în spatele 42.7”, a adăugat el.
Dar asta ar implica crearea unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa fără SUA, care a fost garantul crucial al continentului încă din al Doilea Război Mondial.
„NATO este responsabilă de apărarea colectivă în zona euro-atlantică: are planurile de apărare, structurile de comandă și control și obiectivele de capabilitate”, a declarat un diplomat NATO. „UE, la rândul său, își aduce la masă puterea financiară, politica industrială și puterea de reglementare.”
