Moldova a obținut acces imediat la debursarea a peste 175 de milioane dolari de la FMI
Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 de milioane de drepturi speciale de tragere – 175,2 milioane de dolari SUA – de la Fondul Monetar Internațional. Este posibil după ce Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Banii vor fi folosiți pentru suport bugetar, iar cu această tranșă, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui 636,5 milioane de dolari, transmite IPN.
Potrivit FMI, creșterea economică a fost mai mică decât s-a anticipat, fiind afectată de efectele războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina. Economia a crescut cu 0,7 la sută în 2023 și se preconizează că redresarea economică va continua, deși într-un ritm mai slab decât cel anterior prognozat. Politica bugetar-fiscală rămâne axată pe protejarea celor mai vulnerabile grupuri de populație și pe sprijinul economiei. Deși se prognozează o creștere economică relativ puternică pe termen mediu, riscurile pe termen scurt rămân mari și ar putea chiar ca situația să se înrăutățească. Programul se realizează, în linii mari, conform parametrilor conveniți, în pofida circumstanțelor dificile. Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei.
Citește și: Salariile la nivel mondial. Unde se trăiește cel mai bine și care e remunerarea în Republica Moldova
În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat următoarele că Programul cu Republica Moldova, susținut de mecanismele de finanțare ECF și EFF, se realizează, în linii generale, în conformitate cu parametrii conveniți, deși se atestă unele întârzieri în realizarea reformelor structurale. Deși redresarea economică în urma șocurilor multiple a fost mai lentă decât s-a anticipat, cu o creștere economică mai joasă în 2023 și mai modestă în 2024, din octombrie anul trecut inflația a rămas în intervalul țintit de BNM, iar creșterea economică pe termen mediu va fi, conform prognozei, relativ puternică. Având în vedere că riscurile rămân mari și este probabilă înrăutățirea situației, autoritățile trebuie să se concentreze în continuare pe consolidarea planurilor pentru situații neprevăzute și pe menținerea unor politici agile, pe consolidarea securității energetice și pe promovarea reformelor favorabile creșterii economice, proces sprijinit de obiectivul aderării la UE.
„Politica bugetar-fiscală trebuie să rămână axată pe protejarea celor mai vulnerabile categorii ale populației și pe sprijinirea economiei. În același timp, este necesară consolidarea bugetară treptată, pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, în special având în vedere scăderea preconizată a volumului finanțării din surse externe pe termen mediu”, precizează Kenji Okamura.
Potrivit lui, odată cu limitarea impactului presiunilor inflaționiste, politica monetară trebuie să urmărească o normalizare treptată a nivelului încă ridicat al rezervelor minime obligatorii, ceea ce va sprijini cererea internă. Dat fiind mediul incert, rata de bază trebuie menținută la nivelul actual. Angajamentul autorităților de a menține cerințele prudențiale actuale privind acționariatului băncilor este salutabil și joacă un rol important în protejarea stabilității macrofinanciare.
Sunt necesare reforme suplimentare pentru consolidarea guvernanței, asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue să colaboreze îndeaproape cu experții FMI pentru realizarea în timp util a măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic, realizat recent la BNM. Aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura credibilitatea politicii monetare și stabilitatea macrofinanciară.
De asemenea, sunt necesare progrese continue în ceea domeniul reformelor anticorupție, pentru a spori și mai mult încrederea în instituțiile din Moldova și pentru a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii prin care va fi creată curtea anticorupție, măsură care urmează a fi realizată în această vară, ar fi un pas în direcția necesară. Autoritățile vor trebui să asigure funcționalitatea noii curți într-o manieră rapidă și eficientă.
