Anul 2025 a fost pentru Republica Moldova mai degrabă un test de rezistență decât un an al marilor victorii, arată analistul Anatol Țăranu într-un editorial de bilanț politic. Statul a fost constant confruntat cu întrebarea dacă are capacitatea și voința de a rămâne pe traiectoria europeană, într-un mediu intern fragil și într-un context geopolitic ostil, iar această provocare vizează nu doar Chișinăul, ci și Bucureștiul, partener strategic al Moldovei.
Țăranu subliniază că anul a fost marcat de confruntarea între două proiecte: unul european, bazat pe stat de drept și reforme, și unul revanșard, neo-sovietic și oligarhic, care a încercat destabilizarea prin proteste, retorică anti-occidentală și manipulare informațională. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a rezistat presiunilor externe și interne, însă progresele în reformele-cheie, precum cea a justiției, au fost lente, iar ritmul și coerența actului guvernamental au rămas vulnerabile.
Analistul critică totodată ezitarea guvernării de a aborda clar dimensiunea identitară, amânând asumarea limbii și istoriei românești, ceea ce a lăsat teren liber propagandei antiromânești și a slăbit componenta civilizațională a proiectului european. În același timp, România, deși sprijină financiar și diplomatic Republica Moldova, a practicat o prudență excesivă în domeniul identitar și educațional, ceea ce a permis Rusiei să influențeze discursul public și spațiul informațional.
Anul 2025 a evidențiat și probleme economice și sociale persistente: creștere economică modestă, sărăcie accentuată în sudul țării, emigrare masivă a tinerilor și vulnerabilități structurale ale statului. Analistul subliniază că exodul populației tineretului, în special către România, confirmă legăturile culturale și lingvistice puternice dintre cele două state și evidențiază artificialitatea graniței dintre ele.
Țăranu avertizează că anul următor nu va permite ambiguități: Republica Moldova trebuie să clarifice orientarea identitară și să consolideze alianțele strategice pentru a evita vulnerabilitatea în fața presiunii rusești. Bilanțul politic al anului 2025 este astfel unul al rezistenței, dar și al ezitării, iar stagnarea este considerată cel mai periculos scenariu pentru țară.