Investitorii străini consideră că interdicţia ca străinii să poată cumpăra terenuri agricole în Republica Moldova este o barieră în calea investiţiilor, dezvoltării şi modernizării agriculturii.
Citeşte şi: Preţul la gaze NU va scădea
“Credem că pământul trebuie să aducă profit. Pentru aceasta el trebuie să devină, însă, proprietate privată, iar investitorii străini să primească dreptul de a-l achiziționa”, afirmă într-un interviu pentru Newsmaker Alexander Koss, președintele Consiliului de Administrație FIA, speakerul Consiliului de Administrație al Südzucker Moldova, transmite Mold-street.com.
Cine se opune
“De ce poate un moldovean să vină în Germania și să cumpere pământ acolo, dar un german nu poate face asta în Republica Moldova? Astăzi, la fel ca acum 20-30 de ani, se opun cei care nu vor ca pământul să se vândă la un preț real”, adaugă managerul.
Potrivit lui Koss, imediat ce investitorii străini vor veni pe piața terenurilor agricole, “toți vor beneficia, cu excepția, poate, a unei mici părți din marile întreprinderi agricole moldovenești, care pot fi numărate pe degetele de la o mână”.
“Oricine dorește să vândă terenul în viitor va primi mai mulți bani, iar cei ce cumpără teren cu bani mulți, inclusiv investitorii străini, îl vor folosi cu grijă și vor investi în fertilitatea lui”, afirmă președintele Consiliului de Administrație FIA.
Barieră în calea investițiilor străine
De notat că subiectul dobândirii dreptului de proprietate al străinilor asupra terenurilor agricole apare periodic în atenția publicului.
De exemplu, în 2010, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect al Codului funciar care ar fi acordat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și pentru străini.
Ministrul Agriculturii din acea perioadă, Valeriu Cosarciuc, susținea că investitorii străini ar putea ajunge proprietari doar dacă vor face investiții în întreprinderi de procesare, care vor necesita materie primă agricolă. Proiectul mai prevedea ca suprafața maximală, care va putea fi procurată de investitori, să nu depășească 500 de hectare.
În 2017, în Cartea Albă 2017, Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură şi solicita abrogarea prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial”.
Circa 15% din terenurile agricole deja aparțin străinilor
Alexander Koss, președintele FIA, afirma în 2017 că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetățenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.
Totodată, el menţiona că circa 15% din terenurile agricole deja aparțin străinilor şi că în aceste condiții “ar fi normal ca să se legalizeze acest proces”.
Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atrage mai mulți bani în sectorul agrar.
Curios este că, în 2018, Nicolae Ciubuc, ministru al Agriculturii în acea perioadă, susținea necesitatea modificării Legii cu privire la vânzarea/cumpărarea terenurilor, astfel încât și străinii să aibă dreptul de a deveni proprietari.
“Avem o abordare mai pragmatică axată pe regulile economiei de piață și pământul este un bun, care trebuie să fie vândut în condițiile unei economii de piață”, declara Nicolae Ciubuc.
Cu toate acestea, nici Guvernul Filip, nici guvernele ulterioare nu au îndrăznit să deschidă piaţa funciară pentru accesul direct al străinilor.
Totodată, el preciza că, în condițiile în care pământul “este resursa de bază a țării, este una dintre cele mai mari bogății”, ar trebui să fie anumite restricționări.
“Doar că acestea trebuie reglementate în așa fel ca să nu dăuneze sectorului și în același timp să avem cât mai mulți investitori”, mai susținea Nicolae Ciubuc.
De ce nu vin investitorii străini în agricultură
Datele statistice arată că, în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero, iar unul dintre factori este limitarea dreptul de proprietate.
Pe lângă legislația desuetă în domeniul funciar, care limitează funcțional accesul la investiții în acest domeniu, o barieră majoră în calea dezvoltării sectorului agrar, este parcelarea excesivă:
suprafața medie a unei parcele de teren este de doar 0,85 hectare, iar în zona centrală a țării este și mai mică – de 0,29 hectare în raionul Strășeni.
De aici și productivitatea redusă în sectorul agrar, deși ne lăudăm că avem printre cele mai fertile terenuri din Europa.
Totuși, în legislație există mai multe “portițe” pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole. De exemplu, prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetățean al Moldovei, dar aceasta implică mai multe riscuri, inclusiv de litigii și pierderea investițiilor.
Cu toate acestea, mai mulți afaceriști străini, inclusiv fonduri de investiții cu sediul în Cipru, au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole. În plus, mai mulți afaceriști străini au obținut cetățenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piața funciară.