Administraţia Vladimir Putin s-a declarat dezamăgită, vineri, de semnalele negative primite din partea Statelor Unite ca reacţie la formularea condiţiilor de garantare a securităţii cerute din partea Alianţei Nord-Atlantice, informează mediafax.
Ministerul rus de Externe a anunţat, vineri, ce garanţii de securitate solicită din partea Alianţei Nord-Atlantice, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său din SUA, Joseph Biden, că sunt necesare noi condiţii de securitate.
Citește și : Rusia vrea negocieri de securitate rapide şi o nouă convorbire între Putin şi Biden
“Statele Unite ale Americii trebuie să ia măsuri pentru a opri continuarea extinderii NATO spre est şi să refuze admiterea în Alianţa Nord-Atlantică a fostelor republici sovietice”, a anunţat Ministerul rus de Externe, conform agenţiei Tass. Moscova se opune vehement potenţialei aderări a Ucrainei şi Georgiei la NATO.
În plus, Rusia cere Statelor Unite să evite trimiterea de trupe şi echipamente militare ofensive în foste naţiuni sovietice. Rusia propune evitarea, pe bază de reciprocitate, a instalării de armament nuclear sau convenţional, a trimiterii de nave militare şi alte echipamente “în zone din afara teritoriilor naţionale de unde ar putea fi lansate atacuri”. Acest lucru ar trebui să includă, conform propunerii Moscovei, interzicerea sistemelor de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.
“Părţile nu trebuie să antreneze personal militar sau civil din state non-nucleare pentru a utiliza armament nuclear. Părţile nu trebuie să efectueze exerciţii şi nici să antreneze forţe militare de uz general pentru scenarii de utilizare a armelor nucleare”, propune Ministerul rus de Externe.
După formularea cererii de garanţii, Kremlinul a anunţat că Vladimir Putin şi Joseph Biden, care au discutat pe 7 decembrie prin videoconferinţă, ar putea avea o nouă conversaţie până pe 31 decembrie.
Administraţia SUA anunţă consultări cu partenerii europeni
Preşedinţia SUA a anunţat vineri după-amiază că se va consulta cu partenerii europeni în legătură cu solicitările Rusiei. “Nu vor exista discuţii despre securitatea Europei fără aliaţii şi partenerii europeni. Nu vom compromite principiile-cheie pe care este construită securitatea europeană, inclusiv principiul potrivit căruia toate ţările au dreptul să îşi decidă propriul viitor şi politica externă, fără interferenţe externe”, a afirmat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, citată de agenţia Reuters.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri, conform agenţiei Associated Press, că dialogul cu Moscova “va trebui să abordeze şi preocupările NATO privind acţiunile Rusiei, să se bazeze pe principiile-cheie şi pe documentele securităţii europene şi să se desfăşoare prin consultări cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv Ucraina”.
Citește și : NATO respinge solicitarea Rusiei de a renunţa la aderarea Ucrainei
Rusia se declară dezamăgită de reacţia Statelor Unite şi a NATO
“Semnalele din partea Washingtonului şi Bruxellesului ne dezamăgesc extrem de mult”, a afirmat vineri seară Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe. “Dacă ne-ar fi dat un răspuns printr-un canal cu circuit închis, de genul «da, să ne aşezăm şi să vedem», nu cred că am fi ajuns în punctul în care ne aflăm acum, când totul este la nivel public”, a subliniat Riabkov.
“Eu aş avertiza Occidentul să nu se îndrepte în direcţia de a ignora la nivel diplomatic şi politic propunerile noastre. Trebuie să trateze aceste propuneri ca fiind o platformă, o bază de comunicare, trebuie să le trateze cu cea mai mare seriozitate”, a insistat Serghei Riabkov.