NATO are doar 5% din forța aeriană necesară pentru a apăra flancul estic al UE
Europa are nevoie să se apere pe flancul estic, dar NATO nu poate să-i garanteze protecția necesară în acest moment, este alarma trasă de Financial Times în ziua în care miniștrii de externe ai Alianței Nord Atlantice se întâlnesc la Praga pentru două zile de discuții privind viitoarele strategii de apărare în Ucraina împotriva invaziei ruse.
Potrivit ziarului britanic, organizația născută din Pactul Atlantic în pragul Războiului Rece poate oferi mai puțin de 5% din capacitățile de apărare considerate necesare pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est de un posibil atac de amploare, într-un moment în care războiul purtat de Moscova contra Kievului a demonstrat importanța apărării aeriene, scrie IL FATTO QUOTIDIANO, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Trump, primul fost preşedinte găsit vinovat de un tribunal penal – Stiripesurse.md
După un diplomat de seamă din NATO citat de ziar, capacitatea de apărare împotriva rachetelor și atacurilor aeriene este “o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est”, adăugând: “În acest moment nu îl avem”.
NATO are doar 5% din forța aeriană necesară pentru a apăra flancul estic al UE
Unii lideri și militari europeni au afirmat – scrie Financial Times – că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârșitul deceniului. Iar potrivit Guvernului britanic, “provocarea de protecție împotriva atacurilor din aer ar fi cea mai acută în peste 30 de ani”. Pentru ziar, utilizarea masivă de către Rusia a rachetelor, a dronelor de atac la preț scăzut și cu rază lungă de acțiune și a “bombelor de planare” extrem de distructive în Ucraina a făcut să fie mai urgente eforturile membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărarea nucleară, după decenii de reduceri bugetare.
“Apărarea aeriană este una dintre cele mai mari găuri pe care le avem”, a spus un al doilea diplomat NATO citat de ziar, “nu putem nega”. Potrivit Financial Times, “eșecul statelor europene din NATO de a furniza în ultimele luni echipamente suplimentare de apărare aeriană Ucrainei, a subliniat aprovizionările limitate ale continentului de sisteme scumpe și lent de produs”. Totuși, “a stimulat și o serie de inițiative care se suprapun pentru a încerca să găsească soluții pe termen lung”, precum Sky Shield promovat de Berlin, respectiv solicitarea Poloniei și Greciei către Comisia Europeană de a contribui la dezvoltarea unui sistem de apărare aerian european.
NATO are doar 5% din forța aeriană necesară pentru a apăra flancul estic al UE
Ştirea iese la iveală în ziua în care miniștrii de externe ai țărilor Alianței se întâlnesc la Praga în fața unei mese pline de dosare. În cadrul discuțiilor care vizează pregătirea summitului celor 32 de lideri ai Alianței de la Washington din iulie, unde consolidarea apărării europene va fi un subiect central, trei teme vor fi în special în centrul atenției: invitația reiterată în ultimele zile de secretarul general Jens Stoltenberg de a i se da undă verde Kievului să folosească pe teritoriul Rusiei armele furnizate de țările membre, planul de 100 de miliarde de dolari propus la începutul lunii aprilie chiar de Alianță pentru a sprijini apărarea Ucrainei și numirea succesorului lui Stoltenberg, al cărui mandat expiră în octombrie.
Pe primul front, cele mai predispuse țări – în prezent în jur de zece printre care Franța, Polonia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Canada – vor încerca să-i convingă pe cei mai nehotărâți “să elimine restricțiile” impuse Kievului privind utilizarea armelor, în special cele cu rază scurtă de acțiune, necesare pentru distrugerea pozițiilor din care atacă teritoriul ucrainean de pe teritoriul lor. “Dreptul la autoapărare include și posibilitatea de a lovi obiective militare, obiective legitime în afara Ucrainei, obiective importante, de exemplu, la granița cu teritoriul rus”, a amintit joi Stoltenberg, în deschiderea summitului. O mișcare asupra căreia ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat joi Occidentul, temându-se de abandonarea “moratoriului unilateral” privind rachetele cu rază medie și scurtă, care datează din 2019, și de măsurile de “descurajare nucleară”.
NATO are doar 5% din forța aeriană necesară pentru a apăra flancul estic al UE
Pe masa șefilor diplomației va fi și planul de 100 de miliarde conceput de funcționarii Alianței pentru purtarea războiului din Ucraina, la care statele individuale ar trebui să fie chemate să contribuie. După toate probabilitățile, problema va fi înfruntată numai printr-o abordare pregătitoare a summitului din iulie, când alegerile europene de la începutul lunii iunie vor fi rămas în urmă și guvernele vor fi mai libere să vorbească despre finanțarea războiului fără a se teme de repercusiuni în campania electorală.
Al treilea capitol, succesiunea lui Stoltenberg. Olandezul Mark Rutte rămâne principalul candidat, deși jocul nu s-a încheiat. Candidatura președintelui României Klaus Iohannis – lansată pentru a protesta, parțial, împotriva dominației țărilor mari și a aduce în dezbatere revendicările frontului de Est – este susținută doar de Ungaria, în afară de București. O țară terță, Slovacia, nu s-a pronunțat. Ceilalți 29 de aliați sunt toți cu Rutte. Iohannis, susțin diverși diplomați, va renunța în iunie.
“Mă aștept ca totul să fie terminat la timp pentru Summitul de la Washington”, a spus ambasadorul SUA la NATO, Julienne Smith. Reuniunea ministerială informală de la Praga este necesară pentru a încerca apropierea pozițiilor la nivel politic. Apoi, ultima ocazie disponibilă va fi întâlnirea miniștrilor apărării de la Bruxelles, pe 14 iunie.
