Reuters
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord speră să organizeze în curând o altă reuniune a Consiliului NATO-Rusia, agenda discuţiilor urmând să includă pentru prima dată creşterea folosirii de către Moscova a ‘ameninţărilor hibride’ precum propaganda şi dezinformarea, a declarat luni Arndt Freytag von Loringhoven, adjunctul secretarului general al NATO pentru informaţii şi securitate, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Oficialul NATO a declarat în cadrul unei conferinţe la Berlin că Rusia şi-a intensificat folosirea acestor instrumente pentru a compensa eventuala sa slăbiciune în plan militar.
Citeşte şi: Cuvântul Londrei ar putea pierde din valoare asupra politicii de securitate şi apărare a UE
‘NATO nu vrea un război rece. Vrea o relaţie constructivă cu Rusia, însă nu poate lăsa fără răspuns diferitele atacuri hibride ale Moscovei asupra democraţiilor şi altor ţări’, a mai spus el.
În luna ianuarie, Comisia Europeană a acuzat Rusia că ‘orchestrează’ o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene şi a constatat că aceasta ‘din păcate (…) poate fi extrem de eficientă’.
‘Nu există nicio îndoială că această campanie de dezinformare pro-Kremlin este o strategie orchestrată, care furnizează aceleaşi articole de dezinformare în cât mai multe limbi posibil, prin cât mai multe canale, cât mai des posibil’, a declarat atunci comisarul european pentru securitate, Julian King, în faţa eurodeputaţilor la Strasbourg.
Citeşte şi: Preşedintele indonezian cere înăsprirea legii antiterorism
În decursul a doi ani, unitatea de luptă a executivului european împotriva dezinformării în estul Europei ‘a strâns peste 3.500 de exemple de dezinformare pro-Kremlin, care contrazic faptele altfel accesibile publicului, şi care se repetă în mai multe limbi, cu diferite ocazii’, a spus el.
Până în prezent, preocupările proveneau în principal din ţări din estul Europei. Însă, după dezvăluirile privind campania electorală din SUA din 2016, în care Rusia este acuzată că a vrut să influenţeze alegerile în favoarea lui Donald Trump, şi după incidentele din Germania şi cele din timpul alegerilor prezidenţiale din Franţa, această problemă a devenit un motiv de îngrijorare pentru toate ţările UE.