
This handout picture released on September 27, 2022 by the Danish Defence Command shows the gas leak at the Nord Stream 2 gas pipeline as it is seen from the Danish Defence's F-16 rejection response off the Danish Baltic island of Bornholm, south of Dueodde. The two Nord Stream gas pipelines linking Russia and Europe have been hit by unexplained leaks, Scandinavian authorities said on September 27, 2022, raising suspicions of sabotage. The pipelines have been at the centre of geopolitical tensions in recent months as Russia cut gas supplies to Europe in suspected retaliation against Western sanctions following its invasion of Ukraine. - RESTRICTED TO EDITORIAL USE - MANDATORY CREDIT "AFP PHOTO / DANISH DEFENCE " - NO MARKETING - NO ADVERTISING CAMPAIGNS - DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS - LARGER VERSION (Photo by Handout / DANISH DEFENCE / AFP) / RESTRICTED TO EDITORIAL USE - MANDATORY CREDIT "AFP PHOTO / DANISH DEFENCE " - NO MARKETING - NO ADVERTISING CAMPAIGNS - DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS - LARGER VERSION
O navă specială a Rusiei s-a aflat în zona producerii exploziilor la gazoductul ruso-german Nord Stream cu câteva zile înainte de incident, afirmă surse din cadrul Forţelor Navale daneze, citate de postul german NDR şi de publicaţia Der Spiegel, informează mediafax.
Conform surselor citate, Forţele Navale daneze au observat pe 22 septembrie 2022 o navă rusă dotată cu echipamente de intervenţie submarină în largul Insulei Bornholm din Marea Baltică. Forţele Navale daneze au fotografiat vasul special rusesc SS-750.
Citește și : Putin a ordonat crearea de muzee dedicate ofensivei din Ucraina
Informaţiile au fost confirmate de un oficial din cadrul Ministerului danez al Apărării.
La patru zile după observarea navei speciale ruse, conductele Nord Stream 1 şi 2 au fost afectate de mai multe explozii. Actul de sabotaj este investigat de autorităţile din Germania, Danemarca şi Suedia.
Rusia a negat orice implicare în atacuri, atribuindu-le Ucrainei, care, potrivit Moscovei, ar fi primit susţinere din partea Statelor Unite şi Marii Britanii. În martie, surse din cadrul serviciilor secrete americane citate de cotidianul The New York Times au afirmat că actele de sabotaj au fost comise de un grup pro-ucrainean. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.
Citește și : Transferurile copiilor ucraineni echivalează cu ‘genocid’