Maratonul diplomatic desfășurat, marți, la Moscova s-a încheiat fără niciun progres, exact cum începuse. Nici acord, nici deschidere din partea lui Vladimir Putin, care nu lasă semne că ar renunța la cererile sale maximaliste privind Ucraina.
În acest climat, emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff – om de afaceri ajuns negociator de politică externă –, și Jared Kushner, ginere și consilier apropiat al liderului american, au purtat ore întregi discuții cu oficiali ruși de rang înalt și cu însuși președintele Vladimir Putin, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Consilierul de la Kremlin Iuri Ușakov a dat verdictul fără menajamente: cele două părți „nu sunt nici mai aproape, nici mai departe de soluționarea crizei din Ucraina”, invocând absența totală a progresului în chestiunea-cheie a teritoriilor.
Poziția Rusiei este neschimbată. Poziția Ucrainei este neschimbată. Iar încercarea lui Trump de a obține un avans diplomatic timpuriu pare blocată înainte să fi început cu adevărat.
O negociere construită pe contradicții
Una dintre cele mai clare și mai dure evaluări a venit din partea ambasadorului Michael Carpenter, fost director pentru Europa în Consiliul Național de Securitate al lui Joe Biden, care vorbește acum în numele unei Europe îngrijorate.
Carpenter a susținut că discuțiile erau structural incapabile să producă vreun progres și că abordarea lui Witkoff a servit direct interesele Moscovei.
„Steve Witkoff a promovat în mod constant interesele Rusiei în procesul de negociere, deci nu e de mirare că a fost bine primit la Moscova”, a declarat Carpenter pentru Kiev Post.
„Dar, dacă privim în ansamblu, cheia înțelegerii acestui proces de negociere este că, indiferent cum formulezi termenii unui posibil plan de pace, nu pot exista condiții acceptabile simultan pentru ambele părți”, a adăugat el.
Fostul oficial NSC a explicat problema geopolitică de fond: obiectivul strategic al Kievului este să supraviețuiască drept stat suveran și democratic, pentru a-și urma drumul spre integrarea europeană. Putin consideră însă că un astfel de rezultat ar reprezenta o înfrângere strategică pentru Rusia.
„Indiferent unde se va îngheța linia de contact, contradicția dintre obiectivul Ucrainei de a supraviețui ca democrație suverană și obiectivul Rusiei de dominație imperială nu va fi rezolvată niciodată. Singurul factor care poate schimba situația este dacă una dintre părți suferă un colaps economic sau militar”, a spus Carpenter.
Viziunea lui Carpenter reflectă îngrijorările larg răspândite în Europa: obiectivele celor două părți nu se suprapun deloc, iar orice negociere riscă să devină teatru, nu drum spre pace.
Potrivit Kremlinului, sesiunea de cinci ore de la Moscova nu a produs nicio apropiere pe tema privind teritoriile – semn că lista de dorințe a Rusiei, considerată de guvernele europene drept o cerere de capitulare, rămâne punctul de plecare al Moscovei.
Diplomație cu decor și propagandă
Chiar și în impas, Kremlinul a încercat să controleze imaginea publică. O înregistrare video atent regizată îl arăta pe Putin întrebându-l pe Witkoff despre un tur al Moscovei, iar Witkoff descria capitala drept un „oraș magnific”. La scurt timp, transmisia a fost întreruptă brusc.
Narațiunea preferată de Kremlin contrasta însă cu realitatea: Kirill Dmitriev, un emisar important al Moscovei, a publicat un singur cuvânt – „productiv” – în timp ce Ușakov însuși admitea că nu s-a obținut niciun progres concret.
Witkoff a părăsit Moscova marți seară, iar presa rusă a relatat că acesta a ajuns la Ambasada SUA. Ușakov a sugerat că delegația americană „a promis că se va întoarce la Washington”.
Oficialii americani nu au confirmat dacă Witkoff urma să călătorească în Ucraina, însă două surse familiare cu planificarea au declarat pentru Kiev Post că fusese luată în calcul o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles.
Până seara, acest plan părea însă abandonat, Zelenski alegând să se întoarcă direct în Ucraina fără oprire în Belgia.
Zelenski se teme că SUA ar putea ezita
Aflat ieri la Dublin, Zelenski și-a exprimat public temerea că Statele Unite – și în special Casa Albă a lui Trump – și-ar putea pierde interesul de a oferi garanțiile de care Ucraina are nevoie pentru o pace viabilă.
„Dacă vreunul dintre aliați este obosit, mă tem. Este obiectivul Rusiei să îndepărteze interesul Americii de această situație”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean așteaptă „semnale” din partea delegației americane și este pregătit să se întâlnească cu Trump „în funcție de discuțiile de astăzi” (ieri – n.red.).
Diplomații europeni au transmis în privat aceleași îngrijorări.
Un oficial occidental de rang înalt a declarat pentru Kiev Post că echipa SUA pare „în dezacord cu ea însăși”, adăugând că „Moscova exploatează această lipsă de coeziune”.
Un alt diplomat a fost chiar mai direct: „Dacă Washingtonul clipește măcar o dată, Putin va împinge linia înainte. Europa vede acest tipar de un deceniu.”
Putin amplifică presiunea
Putin a folosit discuțiile și pentru a-și extinde avertismentele la adresa Europei, acuzând – fără dovezi – guvernele UE că ar bloca o înțelegere emergentă între SUA și Rusia. A adăugat că Rusia este „pregătită” de un război cu Europa dacă va fi provocată.
„Rusia nu intenționează să lupte cu Europa. Dar dacă Europa începe, suntem pregătiți chiar acum”, a avertizat el.
Oficialii europeni au respins declarațiile ca pe un amestec de fanfaronadă și mesaje strategice. Un diplomat UE a sintetizat scurt: „Este teatru de Kremlin. Europa nu va fi intimidată să înceteze sprijinul pentru Ucraina.”
Rusia vrea capitulare, nu compromis
La Washington, analiștii au considerat impasul previzibil. George Barros, analist pentru Rusia la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), a scris pe rețelele sociale că refuzul Moscovei de a lua în calcul contrapropunerea SUA–Ucraina este perfect în linie cu comportamentul anterior.
„Rusia nu vrea să negocieze altceva decât termenii capitulării Ucrainei – și ai Occidentului. Nu ar trebui să-i permitem lui Putin să ducă SUA cu vorba la nesfârșit”, a notat Barros.
Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina, a transmis același mesaj: „Putin încă crede că Rusia își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Nu vede niciun motiv să facă un compromis. Occidentul trebuie să ajute Ucraina să-l convingă pe Putin că Rusia va eșua pe câmpul de luptă și că este obligată să negocieze serios pentru a pune capăt războiului.”
După două săptămâni de sprint diplomatic, nu s-a înregistrat niciun progres substanțial.
Pentru echipa de politică externă a lui Trump, episodul ridică o întrebare delicată: va împinge administrația linia Washingtonului mai aproape de cererile Moscovei sau, dimpotrivă, Trump va fi limitat de Congres, de aliații NATO și de realitățile dure ale războiului?
Pentru Ucraina, miza rămâne existențială. Pentru Putin, războiul este centrul viziunii sale asupra puterii ruse.
Iar pentru negociatorii americani această primă rundă scoate în evidență un adevăr incomod: pacea în Ucraina nu poate fi obținută doar prin înțelegeri. Cel puțin, nu deocamdată.
