Zeci de persoane au stat sâmbătă mai bine de o oră la coadă pentru a depune petiții la sediul Administrației Prezidențiale a Rusiei după blocarea aplicațiilor de mesagerie Telegram și Whatsapp și a închiderii internetului mobil.
Oamenii au așteptat aproximativ o oră și jumătate, fiindcă un singur ghișeu a fost deschis în loc de zece, a spus un activist citat de Nexta, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Un singur ghișeu deschis
Activiștii au estimat că aproximativ 200 de persoane s-au prezentat la recepție pentru a depune petiție, dar unii nu au avut răbdare și au plecat, spunând că vor înregistra petițiile online.
„Îi lasă pe oameni să intre foarte încet, au din nou un singur ghișeu deschis. Și noi am stat mult timp la coadă înăuntru. Un ghișeu s-a închis, a rămas doar unul. Totul merge foarte lent, deși de obicei procesau cererile destul de repede”, a spus activista Dana Ciubarova pentru pentru publicația rusă independentă SOTAVision
Zona a fost împrejmuită parțial, iar la fața locului au fost prezente numeroase forțe de securitate și ofițeri de la Centrul „E”, o unitate anti-extremism a Ministerului de Interne, scrie Meduza.
Partidul Rassvet – fondat de Iekaterina Dunțova, politiciană căreia i-a fost respinsă participarea la alegerile prezindențiale din Rusia – a anunțat la sfârșitul lunii martie depunerea în masă a petițiilor.
La recepția Administrației Prezidențiale au fost prezenți și politicienii Iulia Galiamina și Boris Nadejdin.
„Trebuie să ne asigurăm că societatea înțelege că există o mulțime de modalități sigure de a-și exprima sentimentele față de interdicție”, a declarat Galyamina pentru SOTAVision.
La rândul său, Nadejdin le-a spus reporterilor că scopul acțiunii este depunerea unui număr cât mai mare de petiții. El a adăugat că, pe lângă cei care au venit la recepție, mulți alții au depus petiții online.
Mai multe proteste împotriva blocării internetului au fost planificate în Rusia la sfârșitul lunii martie, dar acțiunile civice nu au primit aprobarea guvernului sub diverse pretexte, notează Meduza.
Cinci persoane implicate în protestul împotriva blocării internetului la Moscova, asociate cu mișcarea anonimă intitulată „Lebăda Stacojie” au fost plasate sub arest administrativ.
Pe 29 martie, când erau planificate proteste, poliția a reținut 12 persoane în Piața Bolotnaia din Moscova.
Rușii trec pe VPN
Rușii care folosesc internetul în prezent trebuie să se descurce printre restricții tot mai extinse, duoă ce numărul total al site-urilor aflate pe lista neagră a Kremlinului a ajuns la 4,7 milioane. Platforme majore precum Facebook, Instagram, YouTube și X sunt blocate din momentul în care țara a invadat Ucraina, în 2022.
Acest lucru, combinat cu restricțiile tot mai mari asupra aplicațiilor populare Telegram și WhatsApp, i-a împins pe mulți locuitori din Rusia către utilizarea constantă a VPN-urilor, relatează The Moscow Times, citat de Mediafax.
Este dificil de stabilit exact câți oameni folosesc VPN-uri în Rusia. Unele estimări arată că Rusia ocupă locul al doilea la nivel mondial în utilizarea VPN-urilor, aproximativ 37,6% dintre utilizatorii de internet bazându-se pe acestea.
Folosirea unui VPN în Rusia nu este ilegală. Însă autoritățile au vizat tot mai mult instrumentele care permit ocolirea restricțiilor online.
Ekaterina Mizulina, una dintre figurile emblematice ale cenzurii online din Rusia, a numit serviciile VPN „un portal spre iad”.
Kremlinul strânge lațul
Din punct de vedere tehnic, autoritățile pot bloca VPN-urile prin introducerea adreselor serverelor pe lista neagră.
Totuși, Rusia restricționează utilizarea VPN-urilor și prin multe alte metode. Legea rusă interzice promovarea serviciilor VPN, cu amenzi de până la 150.000 de ruble pentru persoane fizice și 500.000 de ruble pentru companii.
Separat, operatorii mobili ar putea percepe tarife de până la 150 de ruble pentru fiecare gigabyte care depășește pragul de 15 GB pe lună de trafic internațional realizat prin VPN, potrivit Forbes Russia.
Ministerul Dezvoltării Digitale le-a cerut marilor platforme, inclusiv băncilor, să blocheze utilizatorii care accesează serviciile prin VPN.
În același timp, folosirea VPN-urilor este tratată ca factor agravant în dosarele penale.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
O metodă de a restricționa VPN-urile fără a consuma timpul și resursele necesare blocării fiecărui serviciu în parte este limitarea accesului la internet în sine, exact ceea ce autoritățile fac de peste un an.
Autoritățile din 83 de regiuni ale Rusiei au impus cel puțin o dată întreruperi ale internetului mobil din mai 2025, invocând de regulă motive de securitate, precum atacurile cu drone ucrainene.
Regiunile de graniță, precum Belgorod, Kursk și Rostov, au avut perturbări în peste 70% dintre zile.
