Europa riscă să devină una dintre principalele victime ale războiului dintre SUA, Israel și Iran.Liderii europeni, luați prin surprindere de ofensiva americano-israeliană, au ales totuși să o sprijine – o decizie care ar putea avea consecințe economice, politice și de securitate grave pentru continent, avertizează analistul politic Anton Jäger într-o analiză publicată de New York Times.
Autorul argumentează că această situație este în mare măsură rezultatul dependențelor energetice, militare și ideologice ale Europei față de Statele Unite, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„Mai rău decât o crimă”
„Este mai rău decât o crimă. Este o greșeală.” Așa a reacționat un politician francez influent după ce Napoleon a ordonat executarea unui duce rival, în 1804.
Potrivit lui Anton Jäger, această maximă a politicii de putere din secolul al XIX-lea a redevenit relevantă astăzi.
În opinia sa, nici Statele Unite, nici Israelul nu au prezentat un plan coerent pentru războiul împotriva Iranului. Cel mai probabil scenariu, susține autorul, ar semăna cu cel din Siria: dezintegrarea statului prin lovituri aeriene, fără trupe străine pe teren și fără o strategie de securitate pe termen lung.
Schimbarea clasică de regim nu mai este o opțiune. Distrugerea regimului, cu costuri globale enorme, este tot ce se oferă, scrie el.
Europa, prinsă în propriile dependențe
În opinia autorului, aceeași maximă se aplică și liderilor europeni.
Deși au fost luați prin surprindere de operațiunea militară împotriva Iranului, majoritatea guvernelor europene au ales să o susțină, chiar dacă uneori cu rezerve. Sprijinul s-a tradus în acces la baze militare, trimiterea de nave de război sau participarea cu avioane.
Mai profund, însă, problema este dependența Europei de deciziile Washingtonului.
Europenii au eșuat permițându-și să devină atât de dependenți de capriciile unei Americi conduse de un președinte imprevizibil, scrie Jäger. Aproape din inerție, au contribuit la crearea condițiilor propriei vulnerabilități.
Energie scumpă și risc de criză a refugiaților
Consecințele pot fi dramatice pentru Europa.
Prețurile energiei cresc deja rapid, în condițiile în care conflictul afectează traficul din strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol.
În același timp, liderii europeni sunt supuși presiunilor de a sprijini mai puternic ofensiva lansată de Donald Trump.
Autorul avertizează că războiul ar putea avea efecte directe asupra continentului. Astăzi, războiul riscă să se extindă spre Europa. Mâine, ar putea provoca o criză a refugiaților, pe măsură ce oamenii fug dintr-un Orient Mijlociu devastat.
Cu toate acestea, spune el, majoritatea liderilor europeni fac prea puțin pentru a reduce aceste riscuri.
Liderii europeni se aliniază Washingtonului
În practică, reacțiile europene au variat între sprijin discret și aliniere deschisă la strategia americană.
Premierul britanic Keir Starmer, după ce inițial refuzase, a permis Statelor Unite să folosească baze militare britanice. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut operațiunea militară, afirmând că este necesară pentru „a scăpa de acest regim terorist îngrozitor”.
Președintele francez Emmanuel Macron a adoptat un ton mai prudent, dar a trimis mai multe nave de război în regiune.
La rândul său, premierul italian Giorgia Meloni a pus bazele militare ale Italiei la dispoziția SUA și a trimis sisteme de apărare aeriană în Golful Persic.
Dependența energetică și militară
Una dintre explicațiile acestei poziții este energia.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Europa a pierdut accesul la mare parte din gazul rusesc și a fost obligată să caute alternative. O parte importantă din deficit a fost acoperită prin importuri de gaz natural lichefiat din Statele Unite.
Astfel, spune autorul, o dependență de un furnizor politic nesigur a fost înlocuită cu alta.
Pe plan militar, situația este similară. Deși Europa a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare și susține masiv Ucraina, statele europene rămân dependente de tehnologia militară și informațiile furnizate de SUA.
În aceste condiții, confruntarea cu administrația Trump ar putea lăsa continentul vulnerabil în fața Rusiei, în special pe flancul estic.
Un alt model: Spania
Există însă și alternative, susține Jäger, iar Spania ar putea oferi un exemplu.
Premierul Pedro Sánchez a refuzat să pună bazele militare spaniole la dispoziția Statelor Unite și a criticat creșterea bugetelor militare cerută de Washington. În același timp, el susține ideea unei armate europene care să unească forțele militare ale statelor UE într-o structură coerentă.
Pe plan energetic, guvernul spaniol promovează un program ambițios de decarbonizare, menit să reducă dependența de petrol și gaze.
În paralel, Madridul a încercat să dezvolte parteneriate cu China pentru proiecte energetice verzi. Decarbonizarea favorizează independența energetică, care la rândul ei reduce presiunea militară americană, argumentează autorul.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
O generație formată în lumea dominată de SUA
Problema fundamentală, spune Jäger, este una de mentalitate. Actuala generație de lideri europeni s-a format într-o lume dominată de puterea globală a Statelor Unite și continuă să considere Washingtonul pivotul oricărei ordini internaționale.
Supunerea față de Statele Unite este un reflex natural pentru o generație care nu a fost învățată să gândească sau să guverneze pe cont propriu.
În acest context, concluzionează autorul, Europa riscă să plătească scump pentru propriile erori strategice. Crimele abundă în anul 2026. Dar, așa cum știa omul de stat al lui Napoleon, nu poți face prea multe greșeli înainte ca ele să ducă inevitabil la înfrângere.
