Un fenomen precum cel din noiembrie 2024 care a dus la câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Călin Georgescu și apoi anularea alegerilor ca urmare a rapoartelor serviciilor secrete privind ingerința externă și încălcarea regulilor electorale nu se va mai întâmpla în România, a declarat președinte Nicușor Dan într-o conferință de presă la Copenhaga unde a prezentat raportul făcut de procurorul general Alex Florența despre acțiunile fostului candidat, în fața liderilor europeni reuniți în ședința Comunității Politice Europene.
„Am venit cu documentul și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și au zis că vor citi pe avionul de întoarcere. A existat interes”, a spus președintele întrebat de reacția liderilor europeni, potrivit hotnews.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
El a subliniat că România a învățat din cele întâmplate anul trecut și un asemenea fenomen nu va mai avea loc, dar mai sunt lucruri de îmbunătățit pe zona de comunicare publică și în zona rețelelor sociale.
„România nu și-a imaginat că va avea loc un atac de această dimensiune în care a avut loc. Dacă vom avea alegeri un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Pe zona de comunicare publică și rețelele sociale mai avem multe de făcut”, a mai afirmat Nicușor Dan.
Ce înseamnă că zidul de dronuri va deveni operațional în curând?
În ceea ce privește finanțarea, discuția a început azi și va continua la Consiliul de la Bruxelles. Nu vă pot spune sume. În ceea ce privește acest sistem de drone pe flancul estic și cum se apără Europa de drone, așa cum v-am spus este o discuție pe partea tehnică operațională care se poartă între miniștrii apărării. Treaba Consiliului European este să discute de bani și calendarul de realizare a măsurilor care se propun.
Ministrul Apărării și cel de Externe au vorbit despre o inițiativă a României și Ucrainei de construcție de drone cu fonduri europene. Acest subiect a apărut ieri la Consiliul European? Ați avut discuții cu Zelenski?
Ce am învățat toți de la războiul din Ucraina este că tehnologia pe drone avansează foarte rapid și nu mai este vorba de a avea bani să cumperi tehnologia ci să ții pasul cu evoluția tehnologică. Există o expertiză care nu este uniformă între țările europene și cele membre NATO pe drone și mai ales pe a te apăra de drone. Între țările europene Ucraina în mod evident, pentru că este în război, are o capacitate tehnologică. România ca mai toate țările europene vrea să intre într-o colaborare cu Ucraina, într-o negociere comercială reciproc avantajoasă ca să aibă această tehnologie.
Legat de dosarul pe care l-ați prezentat, care au fost reacțiile primite?
Am venit cu documentul și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și au zis că vor citi pe avionul de întoarcere. A existat interes. Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care foarte pe scurt înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt aparent benigne și parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută din Rusia și ele trimit la așa zise site-uri de știri și apoi la clone ale unor site-uri respectabile. Comisia și-a propus ca până la finalul anului să propună un așa-numit scut diplomatic. În săptămâni următoare vor vedea ce înseamnă efectiv.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În acest moment, în România, există o cooperare a instituțiilor în cazuri de vădită dezinformare dau conținutul jos, dar mai avem de lucru.
Ce credeți că ar trebui să învețe autoritățile noastre din ce s-a întâmplat în Moldova?
Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ce a venit. România nu și-a imaginat că va avea loc un atac de această dimensiune în care a avut loc. Dacă vom avea alegeri un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Pe zona de comunicare publică și rețelele sociale mai avem multe de făcut.
Cum simțiti atmosfera în Consiliu privind aderarea Moldovei și Ucrainei?
Mare entuziasm după victoria forțelor pro-occidentale la Chișinău. În al doilea rând, ca acest proces în privința Moldovei să se încheie cât mai repede. S-a discutat destul de mult și de opoziția Ungariei la includerea Ucrainei în UE și atunci este această problemă tehnică de rezolvat cât timp aceste două țări merg împreună. Există o voință puternică din partea UE pentru ca cel târziu în 2028 Moldova să fie parte.
Într-o declarație de presă făcută înainte de a intra în ședința Comunității Politice Europene, Nicușor Dan a precizat că raportul procurorului general despre acțiunile lui Călin Georgescu va fi discutat la inițiativa României.
„Azi o să fie o reuniune a statelor europene din UE și nu numai. O adunare plenară cu mai multe discuții, una pe Moldova, una pe droguri și una pe dezinformare și pe infuența rusă și în cadrul acestei discutii o să prezint materialul pe care procurorul general l-a făcut public”, a explicat Nicușor Dan.
El a subliniat că cea mai importantă parte din raport care va fi discută este cea privind acțiunile grupării pe rețelele sociale, cum au reușit să facă un sistem de site-uri clone și modul cum a operat pe Tiktok astfel încât „#CălinGeorgescu” să fie pe un loc fruntaș în topul mondial.
Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei, înființată în 2022. Grupul s-a întrunit pentru prima dată în octombrie 2022, cu participanți din 45 de țări europene, precum și președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
This post was last modified on 02/10/2025 17:52 17:52