Limba română va fi unica limbă de lucru în Parlament, iar deputații care părăsesc fracțiunile nu vor mai putea adera la alte grupuri parlamentare. Sunt doar câteva dintre prevederile noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, examinat în ședința plenară de astăzi, transmite Radio Chișinău.
Documentul urmărește, potrivit autorilor, modernizarea activității Legislativului, creșterea transparenței procesului legislativ și alinierea la standardele Uniunii Europene.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Deputatul socialist, Pavel Voicu, a cerut excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi, invocând mai multe motive, inclusiv necesitatea expertizării actului la Comisia de la Veneția.
„În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, solicităm excluderea de pe ordinea de zi a ședinței plenare din 7 mai 2026 a proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului. Până în acest moment nu există avizul Guvernului, iar între timp au fost operate mai multe modificări. Considerăm că trebuie repetat desfășurate consultările publice, după care proiectul să fie trimis pentru expertizare inclusiv la Comisia de la Veneția”, a spus Pavel Voicu.
Propunerea deputatului socialist nu a întrunit însă numărul necesar de voturi.
Una dintre principalele noutăți ale proiectului vizează combaterea traseismului politic. Astfel, deputații care părăsesc fracțiunea din care fac parte își vor păstra mandatul, devenind neafiliați, însă nu vor putea adera la alte fracțiuni și nici crea noi grupuri parlamentare. Raportorul, deputatul PAS Igor Talmazan a spus că măsura are scopul de a preveni „distorsionarea votului electoratului”.
O altă prevedere stabilește că limba de lucru în Parlament este limba română. Totodată, proiectele de legi și actele normative vor fi redactate doar în limba română, fără obligativitatea traducerii în limba rusă. Autorii inițiativei spun că modificările sunt în concordanță cu deciziile Curții Constituționale și cu prevederile din Constituție.
Cum ne asigurăm că toți deputații vorbesc limba română, a întrebat deputatul PAS, Valeriu Robu, solicitând clarificări privind aplicarea prevederilor din proiectul examinat.
„Proiectul de lege consfințește că limba de lucru în Parlamentul Republicii Moldova este limba română. Cum ne asigurăm că toți deputații vorbesc limba română? Sunt ei obligați să cunoască această limbă? Ar trebui să fie dublată procedura în altă limbă, ținând cont că avem minorități ca ucraineni, găgăuzi, bulgari și dacă cumva utilizarea unei alte limbi a unei minorități, ar discrimina vorbitorii altor minorități? Ce spune Curtea Constituțională în acest sens?”, a declarat Valeriu Robu.
În răspuns, Igor Talmazan, a declarat că limba română este limba oficială a statului, iar prevederile noului Cod doar transpun normele constituționale deja existente. El a explicat că, deși legea privind statutul deputatului nu prevede expres obligația parlamentarilor de a cunoaște limba română, această cerință derivă din statutul de demnitar public și din Constituție.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Limba oficială este limba de comunicare interetnică, iar limba minorităților naționale nu poate fi impusă în mod organizat și obligatoriu. Respectăm dreptul minorităților naționale, dar în instituțiile publice limba oficială este limba română”, a afirmat Igor Talmazan.
Igor Talmazan a mai spus că deciziile Curții Constituționale au stabilit că statul nu poate oferi un statut privilegiat unei alte limbi în raport cu limbile minorităților naționale și că documentele oficiale ale instituțiilor publice trebuie elaborate în limba română.
Documentul mai prevede extinderea atribuțiilor Biroului permanent, stabilirea unui program legislativ coordonat cu Guvernul și reglementarea mai clară a relațiilor dintre Parlament, Executiv și alte instituții ale statului.