AFP
Administrația Biden s-a grăbit să elimine ceea ce, în opinia sa, ar fi ultimele obstacole care împiedică încheierea unui armistițiu între Israel și Hamas. Acum însă ea mai are de furcă și cu o dispută în creștere dintre Israel și Egipt, scrie THE WALL STREET JOURNAL, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Vlad Filat se retrage din cursa alegerilor prezidenţiale – Stiripesurse.md
Motivul ar fi cererea premierului israelian Benjamin Netanyahu potrivit căreia trupelor israeliene ar trebui să li se permită să rămână mobilizate de-a lungul unei fâșii de 15 km, aflată la frontiera dintre Gaza și Egipt și cunoscută sub numele de Coridorul Philadelphi, coridor care, în opinia Israelului, ar fi ruta prin care Hamas face contrabandă cu armament.
Egiptul a respins cererea, oficialii egipteni susținând că un asemenea demers ar constitui o încălcare a tratatului de pace israeliano-egiptean. Totodată, aceiași oficiali mai spun că Egiptul nu dorește să fie considerat complice la ocupația israeliană din Gaza.
Impasul riscă să ducă la o ruptură între cei doi parteneri ai SUA, adâncind totodată complexitatea unui acord de armistițiu pentru care deja se fac eforturi mari ca să fie aplicat. Egiptul a fost mediatorul dintre Israel și Hamas care a sprijinit întreruperea luptelor din Gaza. Acum, pentru ca toate aceste tratative să reușească, Israelul și Egiptul vor trebui ca mai întâi să-și aplaneze propriile dispute.
Statele Unite au încercat să medieze un compromis legat de numărul soldaților israelieni care ar rămâne de-a lungul frontierei. Egiptul a continuat să respingă orice prezență israeliană acolo.
Joia trecută, coordonatorul Casei Albe pentru problemele din Orientul Mijlociu, Brett McGurk, s-a întâlnit la Cairo cu șeful serviciilor de informații, Abbas Kamel, încercând ca astfel să găsească o cale de deblocare a tratativelor. Joi seara, o serie de oficiali israelieni i s-au alăturat lui McGurk în vederea continuării tratativelor cu Kamel. Vineri, directorul CIA, William Burns, a mers la Cairo. Evenimentul ar surveni după întrevederea de marți a secretarului american, Antony Blinken, cu președintele egiptean Abdel Fattah al Sisi, în New Alamein.
Analiștii se îndoiesc că ar fi posibil un compromis pe tema prezenței trupelor israeliene de-a lungul frontierei.
„Între Israel și Egipt există o lipsă de încredere”, a declarat Yisrael Ziv, un general israelian în retragere care a condus divizia israeliană din Gaza și care primește informații despre război din partea oficialilor actuali. „Nu văd cum ar putea americanii să impună una din cele două căi: există acolo, sau nu, o prezență israeliană”.
Statele Unite caută să se ajungă la un armistițiu nu doar ca să mai ușureze criza umanitară din Fâșia Gaza, ci și ca să mai detensioneze situația din regiune, având în vedere că Iranul și milițiile libaneze Hezbollah se pregătesc să riposteze în urma a două asasinate-pereche comise de Israel în Teheran și la Beirut, luna trecută.
Deși SUA au semnalat că în curând s-ar putea ajunge la un acord, negociatorii afirmă că părțile continuă să nu se înțeleagă în privnța unor probleme importante, iar obstacolele rămân semnificative, printre acestea numărându-se disputele pe tema mobilizării trupelor israeliene.
Deși încurajează tratativele, Statele Unite și-au sporit prezența militară în regiune. În cursul nopții, SUA au anunțat că vasul USS Abraham Lincoln a ajuns în regiune, acesta impunând astfel un al doilea punct de atac.
Ziv afirmă că actualul impas apărut între Egipt și Israel se datorează unei creșteri a tensiunilor dintre cele două țări, care au început după invazia Israelului în Rafah, un oraș aflat la frontiera dintre Gaza și Peninsula Sinai, care aparține Egiptului.
Potrivit declarațiilor unor oficiali egipteni, Israelul a anunțat Egiptul cu doar câteva ore înaintea lansării operațiunii sale, preluând controlul asupra părții din Gaza a punctului de trecere a fontierei Rafah, cu Egiptul. Guvernul egiptean și-a închis în semn de protest partea sa din punctul de frontieră, amenințând să își reducă personalul diplomatic al reprezentanței sale din Israel.
Oficialii egipteni afirmă că prezența forțelor israeliene în zonă și de-a lungul frontierei încalcă termenii tratatului de pace dintre Egipt și Israel, convenit în 1979, acord care limitează numărul trupelor pe care fiecare dintre cele două țări le poate amplasa în apropierea frontierei. Tratatul interzice ca Israelul să amplaseze tancuri, artilerie și armament antiaerian în Coridorul Philadelphi. Israelul neagă orice încălcare.
Egiptul caută totodată să obțină niște garanții din partea SUA, potrivit cărora chiar dacă Israelul ar părăsi coridorul în primul din cele trei stadii ale armistițiului, Israelul să nu revină în cazul în care procesul se împotmolește.
Netanyahu s-a angajat public să sporească prezența israeliană în zonă dacă el va crede că obiectivul Israelului de a distruge Hamas este amenințat și dacă nu va fi sigur că militanții din Gaza nu vor mai amenința securitatea Israelului pe viitor.
„Israelul va insista să își atingă obiectivele războiului, așa cum sunt ele stipulate de guvern – inclusiv pe acela de a se asigura că Gaza nu va mai constitui o amenințare la adresa Israelului”, a subliniat, miercuri, biroul lui Netanyahu. „Acest lucru necesită întărirea graniței din sud”.
„Israelul și Egiptul au interese comune în materie de securitate și un întreg trecut în care, prin culise, și-au soluționat disensiunile, ceea ce ar putea face ca ambele părți să-și soluționeze și acum actualele dispute”, a declarat Daniel Kurtzer, fost ambasador al SUA atât în Egipt, cât și în Israel.
„Probabil că există o soluție în vederea soluționării problemei dintre Israel și Egipt”, a spus Kurtzer. „Dar nu sunt sigur că există o soluție și în privința pretențiilor celor din Hamas”.
Haim Koren, fost ambasador israelian în Egipt, afirmă că, deși este adevărat că Israelul și Egiptul au fost capabile să-și soluționeze disensiunile, controlul dur al lui Netanyahu – el fiind cel care strunește delegațiile de negociatori israelieni impunându-le ce să spună și ce pot oferi la Cairo – a afectat mersul obișnuit al soluționării conflictului.
„Chiar și în vremuri grele, a existat întotdeauna un mecanism prin care să poți discuta în culise și să poți rezolva toate problemele”, spune Koren. „Dar lucrurile nu mai stau ca pe vremuri”.