Ministrul minelor din Groenlanda respinge încercările SUA de a împărţi resursele minerale ale insulei sale, afirmând că nicio putere externă nu ar trebui să decidă soarta vastei bogăţii naturale a teritoriului arctic, relatează POLITICO.
„Totul este negociabil, cu excepţia suveranităţii (noastre)”, a declarat ministrul resurselor minerale, Naaja Nathanielsen, într-un interviu acordat POLITICO, la două zile după ce preşedintele SUA, Donald Trump, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au purtat discuţii cu uşile închise, despre care preşedintele SUA a afirmat că au inclus un acord referitor la resursele insulei, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Nathanielsen a contestat dreptul celor doi de a face acest lucru, afirmând că ţara sa „nu va accepta ca viitorul sectorului său minier să fie decis în afara Groenlandei”.
Trump a început săptămâna ameninţând că va impune tarife masive ţărilor UE dacă nu vor ceda Groenlanda, un teritoriu danez semiautonom, dar a renunţat miercuri la tonul belicos după ce a spus că a ajuns la un „cadru pentru un viitor acord” împreună cu Mark Rutte.
Dacă acest acord include permisiunea ca orice altă ţară în afară de Groenlanda să controleze mineralele sale, răspunsul din partea Nuuk este „nu”, a declarat ministrul.
Insula arctică găzduieşte suficiente cantităţi de anumite elemente rare pentru a satisface un sfert din cererea mondială, alături de cantităţi uriaşe de petrol, gaze, aur şi metale pentru energie curată, dar nu a extras aproape nimic din toate acestea.
Deşi detaliile exacte ale cadrului rămân neclare, un oficial european a declarat joi pentru POLITICO că acesta ar putea include un consiliu de supraveghere care să supervizeze mineralele insulei.
Nathanielsen a respins însă această posibilitate. „Asta ar însemna să renunţăm la suveranitate, adică la jurisdicţia noastră, la ceea ce se întâmplă cu mineralele noastre”, a spus ea, sugerând totuşi posibilitatea rezolvării problemei resurselor Groenlandei prin discuţii multilaterale.
GROENLANDA NU ESTE DISPUSĂ SĂ CEDEZE SUVERANITATEA
„Nu spun că nu se poate ajunge la un acord”, a declarat politicianul groenlandez, adăugând că guvernul „nu are obiecţii faţă de consolidarea capacităţii (NATO) în Groenlanda sau faţă de orice fel de monitorizare” şi că este deschis să dezvolte un acord de cooperare minieră cu SUA datând din 2019. „Dar nu putem începe să schimbăm minerale pentru suveranitate”, a completat ea.
După ce s-a întâlnit vineri cu premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, la Nuuk, pentru a discuta despre potenţialul acord cu Trump, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a spus că, deşi situaţia rămâne gravă, există „o cale” pe care o vor încerca „împreună cu americanii”.
Frederiksen s-a întâlnit cu Rutte la Bruxelles vineri dimineaţă pentru a discuta detaliile discuţiilor şefului NATO cu Trump.
Nielsen a declarat joi că încă nu cunoaşte detaliile acordului.
Uniunea Europeană a intrat în panică pentru a construi practic de la zero un lanţ de aprovizionare cu materii prime, pe măsură ce lanţurile globale de aprovizionare cu materiale vitale pentru energia curată, tehnologie şi echipamente militare devin mai puţin sigure pe fondul fracturării alianţelor globale. Groenlanda este văzută ca o soluţie potenţială, iar UE a semnat un parteneriat strategic cu aceasta în domeniul mineralelor în 2023.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Nathanielsen consideră că SUA au dat dovadă de mai multă „rapiditate” în construirea lanţurilor de aprovizionare cu minerale, datorită numeroaselor acorduri comerciale încheiate de Trump cu zeci de ţări din întreaga lume şi alinierea legislaţiei naţionale. UE „a fost puţin mai lentă în acest sens, deoarece este mult mai dificil”, remarcă ministrul din Groenlanda.
Acum, Groenlanda analizează cu prudenţă nivelurile de risc pe care le prezintă SUA, după ce Trump a părut să excludă posibilitatea unei intervenţii militare pe insulă. „Oamenii sunt încă nervoşi, dar am făcut paşi în jos pe scara conflictului”, a spus Nathanielsen. Totuşi, a devenit clar că „SUA este un aliat, nu neapărat un prieten în acest moment”, a adăugat ea.
