Diaspora moldovenească între „noi” și „ei” în alegerile din 2025 – o analiză de prof. dr. Natalia Vasilendiuc.
Într-o campanie parlamentară marcată de interferențe hibride și suspiciuni de fraudă, diaspora moldovenească a fost transformată, din „salvator economic”, în țap ispășitor electoral, potrivit euractiv.
Analiza proiectului PROMPT, bazată pe aproximativ 5.200 de postări colectate între iunie și septembrie 2025, arată cum rețele de tip „matrioșka” (de la canale Telegram la site-uri clone și clipuri virale pe TikTok) au construit sistematic imaginea „diasporei care decide în locul poporului rămas acasă” și au alimentat o fractură simbolică între „noi” și „ei”.
Vocea de pe TikTok
O postare video pe TikTok îl are în prim-plan pe un tânăr hotărât, probabil antreprenor în domeniul transportului de persoane, care rostește cu multă furie, aproape pedagogică, aceste cuvinte [text transcris]:
„Numa’ diaspora e di vină de tot haosul care se întâmplă la noi în țară […] sunteți roghi [robi] până la bătrânețe”.
Apoi monologul lui se transformă într-un reproș moral cu elemente economice:
„[…] vă cumpărați toate izbuștele [case noi construite – n.a.] aișea în Moldova și numai veniți și vă faceți documente, păi, nu înțeleg ce documente aveți voi de făcut”. Apoi continuă cu și mai multă patimă: „Noi și ca cetățenii Republicii Moldova nu putem să ne întoarcem acasă. […] voi ne creșteți prețurile. […] Prețurile sunt înzeșite față de Europa”
Deznodământul vine aproape ca o epifanie:
„Să fie prețuri pământești! […] Vin rezultatele de la Diaspora și schimbă tot radical.”
„Noi” și „Ceilalți”
Folosind doar câteva fraze, pe alocuri ezitante și fragmentate, acest personaj digital construiește o realitate simbolică, care reflectă scindarea socială între „Noi” și „Ceilalți”, în termenii lui Tzvetan Todorov (1999).
„Noi” am rămas acasă, săraci, striviți de facturi și prețuri, iar „Ceilalți”, plecați, „ne cresc prețurile”, își amintesc de țară doar la alegeri și „schimbă tot radical”.
Reiterarea constantă a acestui discurs prin diverse media începe, dacă nu a și reușit deja, să construiască o identitate națională în Republica Moldova, unde există un „Noi” local-autentic și un „Ceilalți/Ei”, reprezentat de un grup de trădători, plasat geografic într-un Occident colectiv, care le-a schimbat valorile și i-a făcut să nu mai gândească la fel ca noi.
Astfel, diaspora, deși juridic parte a țării, este etichetată simbolic și trimisă în tabăra „celorlalți”.
Perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din luna septembrie 2025 a reprezentat un nou moment (înainte au fost alegerile prezidențiale din 2024) care a creat o scindare și mai mare între „noi” și „ceilalți”, iar analiza realizată în cadrul proiectului PROMPT ne permite să constatăm în detaliu ce tehnici de dezinformare și manipulare s-au folosit pe diverse platforme digitale.
Diaspora – resursă economică, „altul” electoral
Datele actuale ne arată că mai mult de un milion de moldoveni trăiesc și activează în afara țării, acoperind o zonă geografică extinsă, mai mult spre Occident și Rusia și mai puțin pe continentul african sau în Asia.
Fluxurile de bani trimiși acasă de diaspora susțin economia locală de mai mult de trei decenii. Inițial, acestea reprezentau doar câteva procente din PIB, dar cu timpul procentul acestora a depășit chiar 30%, mai mult decât în orice țară europeană. Prin urmare, este aproape o constantă faptul că votul acestora devine hotărâtor pentru alegerile din Republica Moldova (a se vedea perioada 2020-2025).
În 2025, autoritățile au organizat un număr record de 301 secții de vot peste hotare, în aproximativ 45 de state, iar peste 275.000 de cetățeni au votat din afara țării, o mobilizare care arată clar miza politică a acestei comunități. Deși, economic, rolul diasporei are impact vădit pozitiv, ca o resursă de supraviețuire, raportarea la un „Ceilălalt” diferit de „Noi”, în timpul alegerilor, când diaspora modifică balanța electorală, împinge comunitatea locală spre o dilemă simbolică: este diaspora mai degrabă un pericol pentru noi sau este, de fapt, salvatorul nostru?
Dezbaterea socială se poartă preponderent online, prin video-uri, postări, comentarii sau alte forme discursive.
Baza de date a proiectului PROMPT a cules circa 5.200 de astfel de mesaje, care au apărut online pe diverse platforme, precum Facebook, Telegram, TikTok, X sau diverse site-uri media. Din totalul acestora, aproximativ 300 au menționat explicit diaspora, ceea ce reprezintă aproape 6% din întreg corpusul.
Aceste mesaje construiesc o realitate în care diaspora este supusă oprobiului public prin intermediul unor tehnici avansate de manipulare. Din punct de vedere metodologic, corpusul PROMPT a fost construit printr-o monitorizare multi-platformă (Telegram, TikTok, Facebook, X, VK, YouTube și web), pe baza unui set de cuvinte cheie legate de alegeri, partide și teme geopolitice.
Postările au fost ulterior grupate în clustere semantice și analizate pentru a surprinde tipare de coordonare, rafale de publicare în intervale mai mici de 12 ore și reciclări de narațiuni în mai multe limbi.
Unde se construiește narațiunea anti-diaspora
Este important de menționat că mai mult de jumătate dintre aceste mesaje despre diaspora sunt postate pe bloguri sau pseudo-site-uri care imită presa.
Aproximativ 37% vin de pe Telegram, cea mai populară platformă în rândul politicienilor moldoveni pro-ruși și al propagandiștilor, iar restul este distribuit între TikTok, Facebook și X.
În ansamblu, dintre cele peste 5.200 de materiale monitorizate, aproximativ 3.600 au fost clasificate ca dezinformare sau drept operațiuni de influență coordonate.
Doar pe Telegram au fost identificate peste 3.000 de postări, iar mai bine de 77% dintre ele aparțin unor actori compromiși sau unor conturi legate de propaganda pro-Kremlin.
Acest flux de mesaje a generat în total peste 11 milioane de afișări, la care se adaugă circa 17,8 milioane de vizualizări pentru subsetul de TikTok analizat.
Harta geografică a conturilor de unde provin aceste mesaje este, la rândul ei, grăitoare. Cele mai multe conturi sunt localizate în Republica Moldova și Rusia, însă un volum semnificativ de conținut manipulator provine și din state europene cu comunități mari de moldoveni (România, Italia, Germania, Franța, Marea Britanie sau Spania), unde este dificil de separat activarea autentică a diasporei de infrastructurile opace de influență.
Totuși, un aspect esențial este profilul surselor, din care mai mult de jumătate provin dintr-o familie de site-uri „Pravda” care dau tonul discuțiilor online: o rețea de domenii „Pravda” în multiple limbi și versiuni naționale. Acestea sunt legate de canale de Telegram pro-Kremlin (de exemplu, „Rybar”) și de diverse rețele de conturi anonime care propagă conținuturi similare.
Se pare că astfel se creează un dispozitiv discursiv construit care promovează mesaje de segregare națională între „noi, moldovenii adevărați” și „ceilalți”, reprezentați cu precădere de către diaspora occidentală.
Pentru a construi această realitate paralelă a unei Moldove profund polarizate, nu doar ideologic, dar și în raport cu diaspora, apar astfel de mesaje care folosesc imaginea oamenilor obișnuiți, dar extrem de răvășiți de condițiile de trai și furioși pe guvernare, care se convertesc într-o voce a maselor, așa cum apărea în paragraful introductiv.
Dacă inițial plecarea diasporei „spre o viață mai bună” era privită ca o formă de supraviețuire nu doar economică, dar și națională, acum orice acțiune declarată pro-socială a acesteia este privită în termeni de dezamăgire și trădare.
Diaspora devine astfel o enclavă în propria țară, cu acte în regulă, dar i se interzice simbolic să decidă viitorul (fostul președinte Igor Dodon chiar ar fi propus un proiect de lege pentru retragerea votului persoanelor din diaspora, dacă ar fi câștigat alegerile).
Astfel, se profilează o imagine distorsionată în care diaspora este văzută ca o entitate dezrădăcinată, care, deși și-a pierdut legătura cu obârșia, continuă să decidă soarta celor rămași.
Diaspora „bună” și diaspora „rea”
O altă formă pervertită narativ se referă la mesajul transmis pe larg pe TikTok despre o altă diasporă „bună” care se află în Rusia și care este privată de dreptul de a alege, pentru că guvernul moldovean a decis să deschidă mai puține secții de vot în comparație cu situația din alte țări occidentale. În această categorie intră și cetățenii moldoveni din Transnistria, care sunt considerați și ei un fel de diasporă.
Mesajele sunt transmise sub forma unor comunicate de presă ale unui ONG (de exemplu, „Transnistrians Deprived of Voting Rights / How PAS is Changing the Electoral Map of Moldova”).
Aici se observă o nouă variație a opoziției „noi” și “ei”: „Noi” suntem transnistrenii și diaspora din Rusia – „victime”, „deprived of full electoral rights”, și „Ei” reprezintă guvernarea actuală și, indirect, diaspora occidentală, pentru care se deschid „prea multe” secții.
Între iunie și septembrie 2025, baza de date PROMPT cuprinde aproximativ 260 de mesaje care asociază direct Transnistria cu subiectul votului și al secțiilor de vot, concentrările cele mai puternice fiind în săptămâna dinaintea alegerilor, când au apărut peste 50 de postări cvasi-identice despre „hărțuirea” alegătorilor din regiune și „privilegierea” diasporei occidentale.
Acum pericolul este inversat și acest „ceilalți” este reprezentat de autoritățile de la Chișinău, iar „noi” suntem comunitatea filo-rusă.
Prin urmare, titlul articolului din news-pravda.com Not All Moldovans Are Equal, repostat și pe alte rețele, susține același argument: că egalitatea cetățenilor este un drept încălcat în Republica Moldova și că există categorii privilegiate de cetățeni. Moldovenii de prim rang sunt cei din Vest, care sunt susținuți și favorizați de guvernare, iar moldovenii de rang secund, deprivați de dreptul de vot, sunt cei din Rusia, Transnistria și, în ansamblu, din spațiul CSI.
Aici se poate demarca în mod clar o scindare la nivel geopolitic Est-Vest.
Frauda electorală și „diaspora complice”
Mai există și o altă variație a postărilor în rețeaua „Pravda” cu referire la subiectul fraudei electorale, tot cu ajutorul diasporei „rele”. Mesajele o țintesc pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care planifică o campanie extinsă de falsificare a voturilor.
Totuși, nu iese la iveală atât acuzația de fraudă, cât mai degrabă modul în care este reconstruită relația între „noi” – cetățeni autentici – și „ceilalți” – Maia Sandu, PAS și „regimul despotic”, capabili să vicieze rezultatul voturilor, folosind ca instrument votul prin corespondență, secțiile din Occident sau corpul diplomatic loial puterii. Sloganuri precum „Voices only for the diaspora…” sunt reluate constant în postări pentru a sugera că guvernarea vrea să neutralizeze votul intern.
De aici putem deduce că diaspora are o dublă încărcătură negativă: pe de o parte „victimă” instrumentalizată politic, iar pe de altă parte „complice” (prin votul ei „falsificat”), exclusă în afara cercului „noi, poporul adevărat”.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Matrioșka” informațională și ecosistemul media paralel
Deși aceste mesaje sunt poziționate ca vocea poporului sau vocea unei societăți civile aflate în opoziție față de actuala guvernare, analiza proiectului PROMPT demonstrează că aceste episoade nu sunt izolate, ci avem de-a face cu un caz clar de „matrioșka” informațională.
Există o umplutură/miez formată din canale, de obicei pe platforma Telegram, precum „Rybar”, care produc șabloane de tipul „Transnistrians Deprived of Voting Rights”, „American Sociologists Serving the PAS”, „Voices only for the diaspora”; apoi există o carapace intermediară cu site-uri de tip „Pravda”, care copiază aproape la indigo aceste conținuturi, le modifică titlurile și le livrează ca informații de interes public; și apoi vine un strat extern care le legitimează conținutul pe rețele sociale de tip TikTok și Facebook, prin intermediul vocilor oamenilor obișnuiți, precum în video-ul „Numa diaspora e di vină…”.
În acest context este clar conturat un ecosistem mediatic paralel, autoreferențial, unde Telegram își arogă rolul de „expert”, care este citat de un blog pseudo-jurnalistic. Site-ul este apoi menționat de un influencer drept „media străină”, iar influencerul, cu ajutorul algoritmilor, ajunge pe feed-ul unui alegător sub forma unui cetățean simplu, revoltat.
Pe fiecare strat această scindare între „noi” și „ceilalți” se adâncește: „noi, cei nedreptățiți”; „ei, diaspora care răstoarnă rezultatul”; „noi, transnistrenii cărora li se ia dreptul la vot”; „ei, occidentalii care ocupă Moldova prin consulate și buletine de vot”.
Dezrădăcinare simbolică și vulnerabilitate democratică
Baza de date furnizată de proiectul PROMPT scoate în evidență că plasarea duală a diasporei în contextul actual al Republicii Moldova îi neagă cu desăvârșire poziția de recunoaștere. Prea puține mesaje vorbesc despre diaspora în termeni de resursă națională și fac referire la personalități cunoscute care promovează Moldova în afara țării.
Sub avalanșa unor mesaje negative, fără să ne dăm seama, se plantează sâmburele dezrădăcinării naționale a unei comunități care formează aproximativ un sfert din toată populația Moldovei. Deși pare doar o simplă narațiune, de mulți neobservată, pe termen lung aceasta ar putea crea o criză modelată de o ură națională, care ar reprezenta o vulnerabilitate pentru alegerile viitoare.
