Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Numărul de cerbi stabilit pentru o suprafață poate varia în funcție de condițiile climatice, capacitate de gestionare a numărului de animale și numărul de prădători. Pentru Moldova limita recomandată de savanți pentru mia de hectare este de 25-30 de exemplare.
Astfel, specialiștii au stabilit limita de 100 de cerbi pentru suprafață rezervației „Codrii Moldovei” de 5177 de hectare. Acum aici sunt peste 500 de cerbi pătați și 50 cerbi nobili, iar norma admisă este depășită de peste 10 ori.
Cerbul pătat este o specie originară din Asia de Est. În Republica Moldova această specie a fost adusă de mai multe ori din rezervația Askania-Nova în anii ‘60-’80.
Gheorghe Manic, directorul rezervației „Codrii Moldovei”, spune că în rezervațiile din centrul țării se întâmplă o adevărată invazie a cerbului pătat și hibridizarea cerbului nobil. „Noi tindem ca să fie specia carpatină de cerb, care este mai aproape de codrii sau de zona noastră. La moment, nu avem o linie pură de cerb carpatin. Deci, este un hibrid, între cerbul pătat și nobil”, lămurește.
Potrivit specialiștilor, turme pure de cerbul nobil carpatin pot fi întâlnite astăzi doar în Pădurea Domnească și la Tighina.
Specialistul spune că în anii ‘80 în Pădurea Domnească se găseau peste 200 de cerbi nobili, iar acum acolo au rămas circa 60 de exemplare. Asta s-a întâmplat în mare parte din cauza vânatului care a fost permis la începutul anilor ‘90.
„Cerbul nobil are un grad de stenotopie, adică atașament la o anumită suprafață și el prezintă o frică mai mare față de oameni. Cerbul cu pete se pare că nu este atât de stenotopic, este puțin mai oportunist și este capabil mai ușor să se adapteze”, spune ecologistul Aurel Lozan. De asemenea, femelele cerbului pătat se maturizează mai repede și nasc mai des câte doi pui, în comparație cu cerbul nobil.
Specialiștii mai menționează că din cauza încălzirii globale, boncănitul sau perioada de împerechere, este mai lungă. „Perioada maximă de sunete care sunt emise de masculi se termina după 5 octombrie. Acum, ultimele vocalizări au fost pe 2-3 noiembrie”, spune Gheorghe Manic de la „Codrii Moldovei”.
Cerbii decimează pădurea tânără atât pentru că o consumă drept hrană, cât și pentru că-și rod coarnele de tulpina pomilor.
Un articol despre rivalitatea dintre cele două specii de cerbi în rezervația „Plaiul Fagului” menționează investigațiile efectuate de grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie: „creșterea vertiginoasă a populației cerbului cu pete și hibridizarea dintre speciile de cerbi au urmări negative pentru păstrarea speciei autohtone de cerb nobil.”
Experții consideră că suprapopularea rezervației cu cerbi, căpriori, mistreți produce presiune excesivă asupra ecosistemelor silvice, care duce la subnutriția animalelor, apariția indivizilor bolnavi și distrugerea habitatelor naturale pentru alte animale.
Deși nu există date despre cantitatea de pădure afectată de numărul excesiv de cerbi, experții au menționat că urmează a fi publicat un raport la acest subiect până la sfârșitul anului.
Autoritățile încearcă să rezolve această problemă de mai mulți ani, având la dispoziție mai multe soluții care însă nu aduc rezultate perfecte. Primele ar fi ademenirea cerbilor cu hrană în afara ariei lor protejate și strămutarea cerbilor în alte zone de către om.
De exemplu în 2017 a avut loc programul „Cerb”, prin care mai mulți cerbi nobili au fost mutați din centrul țării la nord, în rezervația „Pădurea Domnească”, iar 100 de cerbi cu pete au fost strămutați din rezervațiile „Codrii” și „Plaiul fagului” spre sudul țării.
Gheorghe Manic spune că atât ademenirea, câț și strămutarea sunt soluții dificile și costisitoare. „Nu e ca într-un țarc: te-ai dus, ai prins câteva găini, le-ai pus într-un sac și le-ai dus în altă parte. Acesta este un animal sălbatic. Trebuie să fie echipele specializate, care trebuie să se ocupe de capturare, transportare și menținerea lor acolo pe loc.”
Experții recomandă strămutarea cerbilor în partea de sud și nord a țării, dar și îngrădirea lor în aceste zone. Totuși, ei atenționează că acest lucru nu va fi posibil cu tot numărul de cerbi care sunt acum în păduri și că, în fond, problema ar rămâne nerezolvată.
Cerbul nu are prădători naturali pe teritoriul Moldovei. Din cauza lipsei lupilor din 2013, reglajul numeric nu mai poate fi realizat într-un mod natural, spune Manic.
Dar chiar dacă numărul lupilor s-ar mări, nu cerbii cu pete ar fi ținta lor. „Lupul nu reglează selectiv. El o să extragă animalele mai mari. Și am avea un număr mai mare, el se va orienta la cerbul nobil, care este de talie mai mare și poate îndestula o haită de vreo 10 lupi. Nu o să năvălească asupra celui cu pete pentru că e mai mic”, explică Savin.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Totuși, vânătoarea este un subiect sensibil în societate, iar grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie susține că problema cerbilor are nevoie de o reglementare științifică, iar soluțiile ar trebui „să nu genereze abuzuri și să nu reprezinte un paravan pentru activități de braconaj”.
This post was last modified on 09/12/2024 17:44 17:44