LifeGate
Pe banca acuzaţilor pe plan internaţional: Rusia este judecată luni la Adunarea Generală a ONU în cursul unei ”sesiuni extraordinare de urgenţă” a celor 193 de membri ai săi chemaţi să ia atitudine pentru democraţia şi suveranitatea Ucrainei sau pentru invazia beligerantă decisă de Vladimir Putin, relatează AFP, potrivit agerpres.
”Luptele în Ucraina trebuie să înceteze”, a insistat secretarul general al ONU Antonio Guterres. “Ei fac furori în toată ţara, din aer, pe pământ şi în mare. Trebuie să se oprească acum. Destul, este destul. Soldaţii trebuie să se întoarcă în cazărmile lor”, a spus el.
Citește și: Lavrov şi-a anulat deplasarea la sediul ONU din Geneva
De asemenea, liderul ONU le-a cerut liderilor implicaţi să ”meargă spre pace”. ”Armele vorbesc acum (…) dar nu este niciodată prea târziu pentru a ne angaja în negocieri cu bună-credinţă şi a rezolva toate problemele în mod paşnic”, a pledat el.
Reuniunea Adunării Generale a ONU, fără precedent în ultimii 40 de ani, a început cu un ”minut de reculegere, rugăciune şi meditaţie” la iniţiativa preşedintelui său, fostul ministru al Afacerilor Externe din Maldive Abdulla Shahid.
Votul unei rezoluţii este aşteptat la finalul intervenţiilor, al căror număr depăşeşte 100 şi care ar urma să continue şi marţi.
Intitulat ”Agresiunea armată neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, proiectul iniţial al acestei rezoluţii obţinut de AFP, elaborat de europeni în coordonare cu Kievul, ”condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”.
Similar unui text americano-albanez co-sponsorizat de peste 80 de naţiuni de pe toate continentele şi respins vineri de Consiliul de Securitate în urma unui veto al Rusiei, acesta cere retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina şi încetarea luptelor. Autorii săi speră să depăşească 100 de voturi în favoarea acestui text, în timp ce la Adunarea Generală nu există drept de veto.
În Consiliul de Securitate, Africa şi America Latină şi-au unit forţele cu Statele Unite şi Europa pentru a denunţa invazia rusă. În Adunarea Generală, susţinătorii obişnuiţi ai Moscovei – Siria, Cuba, China, India… – ar trebui să susţină politica sa sau să se abţină atunci când se va trece la vot.
Pe lângă o poziţie cu privire la Ucraina, sesiunea extraordinară a Adunării Generale a Naţiunilor Unite va fi un barometru al evoluţiei lumii, potrivit diplomaţilor.
În ultimii ani, regimurile autocrate, militare sau nu – în Rusia, Myanmar, Sudan, Mali, Burkina Faso, Venezuela, Nicaragua… – par să fi avut întâietate asupra evoluţiilor democratice.
Pentru ambasadorul Albaniei la ONU, Ferit Hoxha, a cărui ţară este membru nepermanent al Consiliului de Securitate din ianuarie, problema depăşeşte Ucraina. ”Cine va fi următorul?”, a întrebat el după ce Rusia a intrat în război pe 24 februarie, în timp ce cresc preocupările pentru Moldova şi Georgia.
Mai multe ţări se tem, de asemenea, că ”ordinea internaţională s-ar schimba pentru totdeauna dacă Rusia ar câştiga în Ucraina”, a declarat un diplomat pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
În viitorul imediat, neavând capacitatea de a pune capăt ostilităţilor, ONU va trebui să se concentreze asupra crizei umanitare declanşate de invazia rusă. Statele Unite şi Uniunea Europeană au apreciat că conflictul, dacă va continua, ar putea face între cinci şi şapte milioane de refugiaţi.
Franţa a convocat luni o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU la 15:00 (20:00 GMT) şi intenţionează ca acesta să adopte a priori marţi o rezoluţie prin care se cere ”încetarea ostilităţilor”, pentru a ”proteja civilii” şi pentru a ”permite furnizarea fără obstacole a ajutorului umanitar”. Acest text a fost elaborat în colaborare cu Mexicul.
Poziţia Rusiei cu privire la acest proiect de rezoluţie, după primul său veto de vineri rămâne necunoscută.
Citește și : Teheranul aşteaptă anumite ‘decizii politice’ ale Occidentului
De la începutul invaziei sale, Rusia a pledat pentru ”legitimă apărare” prevăzută de articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite. După ce a desfăşurat zeci de mii de militari în Ucraina şi împrejurimi, echipaţi cu tancuri, avioane de luptă şi nave, Vladimir Putin a evocat duminică implicit ameninţarea de a recurge la arme nucleare pentru a determina Ucraina să capituleze, provocând un val de reacţii din America până în Europa.
De asemenea, Moscova a dat asigurări că va viza doar ţinte militare, o afirmaţie respinsă de Occident şi ONU, potrivit cărora victimele civile şi atacurile asupra infrastructurii civile ar putea echivala cu crime de război.
Argumentul de autoapărare al Rusiei a fost respins categoric atât de către occidentali, cât şi de ONU, care acuză Moscova – şi urmează să facă acest lucru din nou la New York luni – de încălcarea Articolului 2 al Cartei Naţiunilor Unite, care le cere membrilor săi să se abţină de la orice ameninţare şi utilizarea forţei pentru a rezolva o criză.
Rusia se află, de asemenea, în atenţia imediată a ONU la Geneva, unde urmează să aibă loc o dezbatere urgentă în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU săptămâna aceasta.