Guvernul României va prelua un rol de conducere în Uniunea Europeană, în contextul disensiunilor pe care le are cu Bruxellesul din cauza situaţiei sistemului judiciar, comentează corespondentul Kit Gillet într-un editorial publicat în cotidianul The New York Times, potrivit mediafax.
“Guvernul României se îndreaptă spre o confruntare cu Uniunea Europeană exact în momentul în care urmează să asume un rol de conducere în organizaţie. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene – organismul prin care organizaţia formată din 28 de state membre contribuie la direcţionarea proiectelor legislative şi la coordonarea politicilor – este preluată semestrial de către o ţară. Începând de marţi, va fi rândul României să asume acest rol pentru prima dată de când a devenit membră UE acum 12 ani. În acelaşi timp, Guvernul de la Bucureşti continuă demersurile pentru a face în sistemul judiciar modificări care au fost criticate dur la Bruxelles, iar oficialii aflaţi la conducerea ţării apără poziţia Guvernului printr-un limbaj din ce în ce mai eurosceptic”, explică Kit Gillet, corespondent independent la Bucureşti, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul “România se pregăteşte să conducă UE într-un «moment crucial» pe fondul disputelor” cu Bruxellesul.
“Guvernul de stânga a trecut în mod incisiv la eforturi de limitare a independenţei justiţiei – generând proteste de stradă şi crize politice -, iar acum analizează posibilitatea adoptării unui decret prin care să le ofere amnistie persoanelor condamnate pentru corupţie”, subliniază Kit Gillet.
Uniunea Europeană este un alt critic. România “nu doar că a suspendat procesul de reformă, dar a şi redeschis probleme şi a înregistrat regrese în domenii în care fuseseră făcute progrese în ultimii zece ani”, declara în noiembrie Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Criticile Bruxellesului nu au fost primite bine la Bucureşti. Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, a acuzat în decembrie Blocul comunitar de tratatemnt “discriminatoriu”, transmiţând că “România nu va mai accepta să fie tratată ca o ţară de categoria a doua”. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat că România a fost criticată în trecut deoarece este “naţiune est-europeană”, precizează jurnalistul NYT.
“Preşedinţia Consiliului UE este responsabilă de coordonarea reuniunilor, stabilirea agendei şi promovarea dialogului. Pentru o ţară ca România, unul dintre cei mai noi membri ai Uniunii Europene, deţinerea Preşedinţiei are o importantă valoare simbolică şi practică”, observă editorialistul.
Preşedinţia semestrială deţinută de România intervine într-un “moment crucial pentru UE”, conform preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Acest rol presupune gestionarea ieşirii Marii Britanii din UE în martie 2019 şi abordarea problemei ascensiunii autoritarismului, constată NYT.
Citește și : Trump va reevalua situaţia din Siria şi probabil va încetini ritmul retragerii trupelor americane
Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, Jean-Claude Juncker consideră că România este “bine-pregătită din punct de vedere tehnic” pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE. “Dar cred că Guvernul de la Bucureşti încă nu a înţeles deplin ce înseamnă prezidarea ţărilor Uniunii Europene”. Promovarea unităţii la nivel european prin deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE necesită “un front unit pe plan intern”, a subliniat Juncker.
În ultimii doi ani, România s-a confruntat cu o serie de proteste care au culminat în februarie 2017, atunci când jumătate de milion de oameni – într-o ţară cu populaţia de 20 de milioane – au ieşit pe străzi pentru a exprima opoziţie faţă de o ordonanţă de urgenţă care practic dezincrimina corupţia. A fost cel mai amplu protest de la înlăturarea regimului comunist în 1989. Protestele antiguvernamentale din august 2018, la care au participat circa 100.000 de oameni, au degenerat în violenţe când forţele de ordine au avut confruntări cu demonstranţii şi au încercat să îi disperseze. Sute de persoane, inclusiv agenţi ai forţelor de ordine, au avut nevoie de îngrijiri medicale, aminteşte corespondentul NYT.
“Instabilitatea şi lipsa de predictibilitate din utimii doi ani au afectat atât de multe zone ale agendei publice încât aproape întreaga societate a devenit nesigură. România nu era chiar o rază de lumină în trecut, dar era cea mai predictibilă ţară din regiune, cu un ataşament clar faţă de parcursul european”, a explicat, conform NYT, Elena Calistru, preşedintele organizaţiei civice române Funky Citizens.
Exasperat de criza politică, preşedintele Klaus Iohannis a declarat în noiembrie că România nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE, deşi ulterior a revenit asupra acestor declaraţii.
În opinia Elenei Calistru, principala preocupare acum este dacă România va adopta o lege privind amnistia, mai ales în timpul deţinerii Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. “Dacă adopţi o astfel de ordonanţă după atât de multe dezbateri în Parlamentul European, înseamnă că practic ignori dialogul cu instituţiile europene în timp ce deţii Preşedinţia Consiliului UE. Acesta ar fi un mesaj dezastruos”, precizează Elena Calistru, potrivit NYT.
