Violenţele fizice şi sexuale suferite de femeile care iau calea exilului, uneori mai rele decât cele îndurate în ţările lor de origine, ar trebui să fie luate în considerare atunci când este examinată cererea lor de azil, pledează o asociaţie de îngrijire a migranţilor din Franţa, într-un raport publicat vineri, informează AFP, potrivit agerpres.
Aproape sistematice, aceste violenţe rămân deocamdată “un unghi mort” al politicii de azil, subliniază Centrul Primo-Levi, o asociaţie care propune la Paris o preluare în îngrijire medicală şi psihologică a victimelor torturilor şi violenţelor sexuale exilate în Franţa.
Citeşte şi: Experţii ruşi în inteligenţă artificială îl distrează pe Putin cu o imitaţie a cancelarului german – VIDEO
Potrivit asociaţiei, abuzurile îndurate pe drumurile de exil trebuie luate în calcul “de o manieră generală” în decizia de a acorda azil şi nu doar “în cazul în care acestea presupun un risc în cazul revenirii în ţara de origine”, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul în care femeia victimă rămâne ostracizată în comunitatea sa doar pentru faptul că a fost violată.
Atunci când aceste femei se prezintă în faţa administraţiei şi justiţiei franceze pentru a cere azil, trauma suferită, alături de această “situaţie paradoxală” de a trebui “să vorbească despre ceea ce ele încearcă să uite”, le “afectează capacitatea de a oferi o relatare clară şi convingătoare, aşteptată din partea militanţilor politici”, subliniată Maxime Guimberteau, responsabil pentru comunicare al asociaţiei.
Femeile migrante se lansează din ce în ce mai des singure “pe drumurile, brutale, ale exilului” şi suferă “un continuum de violenţe” în ţările lor de origine, pe drumul de exil, apoi la sosirea în Franţa, constată raportul, publicat cu ocazia Zilei internaţionale împotriva violenţelor împotriva femeilor.
Citește și: Ambasada Franţei la Beijing critică voalat politica ‘zero COVID’ a Chinei – Black News
“Trecerea prin Libia, Maroc sau Grecia sunt locuri unde se exersează sistematic violenţa sexuală, de care traficanţii şi membrii forţelor de securitate/poliţie sunt principalii responsabili”, mai deplânge Centrul Primo-Levi, care cere puterilor publice să “întărească accesul la un sprijin pluridisciplinar”- psihologic, medical, social şi juridic – pentru migranţi.
Fie că s-a întâmplat în ţările lor de origine sau pe drumurile exilului, “cvasi-totalitatea” femeilor preluate în grijă de asociaţie la Paris au suferit violenţe sexuale, “atât de sistematice şi repetitive” încât ele ajung să le banalizeze. Însă, multe suferă de stres post-traumatic, de coşmaruri sau depresii severe, alertează Centrul Primo-Levi.