„Începem să ne aliniem la restul lumii în ceea ce priveşte patologia de import. Nu mai avem doar călători, de obicei români, care vin cu boli achiziţionate în diverse zone ale lumii, cum aveam până acum. Începem să avem boli aduse de către migranţi, de către cei care lucrează la noi în ţară şi de către cei care luptă în alte teritorii în acest moment şi se întorc cu boli. Şi probabil că începem să avem şi refugiaţi care vin cu patologia specifică zonei de unde au plecat, deci toate lucrurile astea se extind. Suntem foarte în alertă”, a afirmat Simin Aysel Florescu, marţi seară, la Medika TV, potrivit News.ro.
La Spitalul ”Victor Babeş” din Bucureşti, există un cabinet dedicat persoanelor care călătoresc în zone cu potențial endemic. Aici oamenii primesc informații despre vaccinuri și tratamente preventive recomandate pentru călătoriile în acele regiuni.
Managerul Spitalului „Victor Babeş”, Simin Aysel Florescu, subliniază că Sindromul Șocului Toxic Streptococic (STSS), o boală rară cauzată de o bacterie agresivă cunoscută drept „mâncătoare de carne”, observată recent în Japonia, nu constituie în prezent o amenințare semnificativă în România.
Această afecțiune poate provoca decesul în doar 48 de ore și este asociată în general cu infecții streptococice invazive cutanate. Boala se răspândește cu repeziciune în Japonia, unde au fost raportate 977 de persoane, până pe 2 iunie.
Medicii români au tratat un pacient tânăr pentru această afecțiune, înainte de pandemie, iar acesta s-a vindecat, a spus dr. Simin Aysel Florescu
„Nu cred că reprezintă o ameninţare pentru noi, în acest moment. De ce vă spun? Nu este ceva nou. Infecţiile streptococice nu sunt ceva nou nicăieri în lume. Acest sindrom al şocului toxic streptococic apare, de obicei, e precedat de infecţiile streptococice invazive cutanate. (…) Au existat şi în România şi există şi în continuare noi am avut, în urmă cu ceva ani, înainte de pandemie, un pacient în terapie intensivă, 20 de ani avea, cu sindrom de şoc toxic streptococic, cu rash-ul acela specific, cu descuamare, cu stare septică evidentă, a necesitat terapie intensivă, şi care a scăpat. Deci nu este o boală nouă”, a afirmat Simin Aysel Florescu, în cadrul emisunii televizate.
Ea a explicat că în România frecvența acestei boli este „sporadică”, șocul toxic nu este „o boală comună sau obișnuită”.
Măsurile de prevenire ale acestei afecțiuni includ menținerea unei igiene adecvate și consultarea medicului în cazul apariției leziunilor cutanate.
Numărul cazurilor de sindrom de șoc toxic streptococic (STSS) a crescut în Japonia, depășind recordul anual anterior de 941. Această infecție bacteriană rară, provocată de streptococii din grupa A, poate deveni rapid mortală, manifestându-se prin febră, dureri musculare, vărsături și alte simptome severe.
„Chiar și cu tratament, STSS poate fi mortală. Din zece persoane infectate cu STSS, până la trei dintre ele mor din cauza infecției”, a transmis Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.
Vârstnicii cu răni deschise sunt cei mai vulnerabili. Factori precum scăderea expunerii la bacterii în timpul pandemiei de COVID-19 ar putea contribui la creșterea numărului de cazuri din Japonia.