O comisie parlamentară specială de anchetă a votat marţi în favoarea unei acţiuni în justiţie pentru “obstrucţionarea activităţii Congresului” împotriva fostului consilier al preşedintelui Donald Trump, Steve Bannon, care refuză să participe la investigaţiile privind asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, transmite miercuri AFP, potrivit agerpres.
“Domnul Bannon fie se va conforma investigaţiei noastre, fie va trebuie să suporte consecinţele”, a declarat democratul Bennie Thompson, care conduce această comisie criticată de Donald Trump şi aliaţii săi.
Citeşte şi: Reuniune de urgenţă la ONU privind Coreea de Nord – Black News
“Nu putem permite nimănui să obstrucţioneze activitatea comisiei speciale în timp ce lucrăm pentru stabilirea faptelor. Miza este prea mare”, a adăugat el înaintea unui vot unanim a celor nouă membri (şapte democraţi şi doi republicani) în favoarea iniţierii procedurii de punere sub acuzare.
Steve Bannon a fost convocat dar nu s-a prezentat în faţa acestei comisii speciale a Camerei Reprezentanţilor care investighează rolul fostului preşedinte republican în atacul susţinătorilor săi împotriva sediului Congresului din 6 ianuarie, ziua în care congresmenii au certificat victoria în alegerile prezidenţiale a candidatului democrat Joe Biden.
Această recomandare a comisiei de anchetă urmează să fie votată într-o sesiune plenară a Camerei, unde democraţii sunt majoritari, pentru a fi transmisă apoi ministrului justiţiei. Merrick Garland va decide dacă este cazul să îl pună sub acuzare pe Steve Bannon, care teoretic riscă o condamnare de până la un an de închisoare.
Bannon, în vârstă de 67 de ani, a fost unul din arhitecţii campaniei prezidenţiale de succes a lui Donald Trump în 2016, după care a fost îndepărtat de către acesta. În ultimele zile ale mandatului său, preşedintele i-a acordat clemenţă, punând capăt unei urmăriri penale pentru deturnare de fonduri.
Deşi nu deţinea o funcţie publică pe 6 ianuarie, Steve Bannon pare să fi discutat despre protestul din 6 ianuarie cu preşedintele Trump în zilele care au precedat asaltul, potrivit comisiei.
Alţi patru apropiaţi ai fostului preşedinte au primit citaţii din partea comisiei speciale în care li s-a solicitat să depună mărturie sau să prezinte documente.
Fostul preşedinte le-a cerut să nu se conformeze, invocând dreptul executivului de a păstra anumite informaţii secrete. Democraţii consideră însă că această prerogativă se aplică doar preşedintelui în funcţie.
Citeşte şi: UK înregistrează cel mai mare număr de morţi de covid din luna martie – Black News
Dezbaterea juridică ar urma să aibă loc în instanţă, ceea ce ar putea încetini activitatea comisiei.
Preşedintele Joe Biden a declarat vineri că pentru cei care ignoră solicitările comisiei ar trebui iniţiate acţiuni în justiţie. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al departamentului justiţiei a declarat că instituţia adoptă “decizii complet independente în toate procedurile, bazate doar pe fapte şi pe drept”.
