O expoziţie inedită despre arta şi cultura romilor în Europa, inaugurată la Marsilia

Umorul lui Charlie Chaplin, jazz-ul lui Django Reinhardt, dar şi eroismul Alfredei Markowska, care a salvat copii de la Holocaust: la Marsilia, o expoziţie de o amploare fără precedent în Franţa prezintă contribuţiile romilor, sinti şi ţiganilor la istoria politică şi artistică europeană, relatează AFP, potrivit agerpres.

“Poate că oameni care sunt rasişti, care discriminează, îl iubesc pe Charlie Chaplin şi nu ştiu că şi el face parte din această minoritate”, a declarat Emanuel Barica, în vârstă de 28 de ani, caricaturist român de etnie romă, care trăieşte în Germania, autor în cadrul expoziţiei de portrete ale unor romi celebri.

Citeşte şi: Trei membri ai unei organizaţii infracţionale, inculpaţi de Parchetul European, condamnaţi în urma unor înţelegeri cu justiţia croată în schimbul recunoaşterii vinei – Black News

El a creat portretele unora dintre aceşti manouches, ţigani sau romi a căror muncă şi luptă îl inspiră şi care “poate fi folosită pentru combaterea prejudecăţilor”: Charlie Chaplin, Django Reinhardt, care a cântat cu cei mai mari jazzmani americani, Pierre-André Gignac, fotbalist de etnie romă în echipa Franţei, sau Alina Şerban, prima femeie dramaturg de etnie romă care a pus în scenă o piesă la Teatrul Naţional din Bucureşti şi al cărei trofeu pentru cea mai bună actriţă din Germania în 2020 este expus în cadrul acestei expoziţii.

Pe faţada Muzeului Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene (Mucem), în inima celui de-al doilea oraş ca mărime din Franţa, este expus numele expoziţiei inaugurate marţi seara şi care va dura până pe 4 septembrie: “Barvalo: Romi, Sinti, Manouches, Ţigani, Nomazi…”.

“Barvalo” este un cuvânt din romani, o limbă comună vorbită de strămoşii proveniţi din India ai acestor diferite grupuri care constituie în prezent cea mai mare minoritate din Europa şi care se estimează că numără aproximativ 12 milioane de persoane. “Barvalo înseamnă ‘bogat’ spiritual sau material, aşa cum sunt culturile romilor, dar prin extensie ‘mândru’ “, a declarat Julia Ferloni, curator la Mucem.

Cristian Pădure, profesor-cercetător român de etnie romă la Universitatea din Bucureşti, a simţit această mândrie când a văzut faţada Mucem şi a tradus în romani întregul catalog al expoziţiei care reuneşte 200 de lucrări şi arhive ale muzeelor şi colecţiilor private europene sau special create de artişti contemporani romi, ţigani sau nomazi.

“Este o recunoaştere faptul că un muzeu naţional european, precum Mucem, organizează o expoziţie de o asemenea amploare. E foarte emoţionant”, mărturiseşte lingvistul din România, ţară în care romii au fost înrobiţi aproape 500 de ani, din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea. În arhivele româneşti există, de exemplu, un anunţ în care un “tânăr ţigan” este scos la vânzare pentru 29 de monede.

“Această expoziţie este unică pentru că este prima dată când istoria, arta şi cultura romilor sunt prezentate cu o asemenea vizibilitate, dar mai ales pentru că a fost concepută de comunităţile de romi, cu experţii, artiştii şi ghizii lor”, a declarat Jonah Steinberg, lector la Universitatea din Vermont, aflat la originea proiectului după ce a remarcat cât de mult îi ignoră muzeele pe romi.

Expoziţia prezintă şi alte persecuţii împotriva acestor populaţii, precum carnetele antropometrice franceze, asimilându-i pe cei care călătoresc – care se autointitulează “nomazi” – cu infractorii, facilitând deportarea acestora în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Naziştii şi aliaţii lor au ucis până la 500.000 de romi, potrivit Muzeului Holocaustului din Washington.

Expoziţia prezintă, însă, şi rezistenţa lui Raymond Gureme, supravieţuitor al Holocaustului, şi a romilor Josef Serinek din Cehia şi Alfreda Markowska din Polonia. Aceasta din urmă, condamnată la muncă forţată la liniile de tren ce duceau spre Auschwitz, a salvat 50 de copii evrei şi romi.

Citeşte şi: Şefa diplomaţiei franceze îndeamnă China să îşi exercite influenţa asupra Rusiei pentru oprirea războiului din Ucraina

“Măcar o dată, am putut să participăm la scrierea poveştii care se spune despre noi”, a declarat Anna Mirga-Kruszelnicka, directoare adjunctă a Institutului European de Artă şi Cultură a Romilor (Eriac), care a participat la acest proiect alături de alte 18 personalităţi, majoritatea romi.

“Barvalo le poate permite tinerilor romi să-şi găsească stima de sine”, a subliniat Luna de Rosa, o artistă italiană de etnie romă care şi-a ascuns pentru o vreme identitatea.

Un grup de adolescenţi romi care trăiesc sau au locuit în mahalalele din Marsilia au vizitat expoziţia marţi seara.