O mulțime de riscuri – un salt către necunoscut
Un studiu din decembrie 2024 realizat de Georgia Tech School of Public Policy sugera că, deși riscurile asociate merită o analiză suplimentară, geoingineria solară ar putea salva până la 400.000 de vieți pe an prin reducerea deceselor cauzate de temperaturile ridicate atribuite schimbărilor climatice. S-ar ajunge la așa număr mare de vieți salvate doar dacă ar scădea temperatura medie globală cu un grad Celsius.
Riscurile folosirii unor metode invazive sunt mari și țin nu doar de efectele secundare imprevizibile, ci și de faptul că NU ar rezolva cauzele reale ale încălzirii globale. Despre teorii ale conspirație și scepticismul legat de acest tip de experiente puteți citi aici.
O teamă justificată este că modificarea echilibrului radiativ al planetei ar putea avea consecințe necunoscute, cum ar fi schimbări ale tiparelor de precipitații, ceea ce înseamnă că ar putea fi secetă în unele zone și inundații în altele, strict din cauza intervențiilor gândite inițial să facă bine. Evident că astfel de consecințe pe scară largă ar apărea doar dacă s-ar face teste în foarte multe locuri.
Trebuie înțeles și faptul că geoingineria solară – dacă ar fi aplicată – nu ar reduce nivelul de CO2 din atmosferă, așa că nu ar rezolva problemele legate de emisiile de gaze cu efect de seră.
O cercetare din Franța a ajuns la concluzia că geoingineria solară ridică provocări pentru producția de electricitate bazată pe energia solară, un sector esențial pentru decarbonizare.
O companie a încercat deja
Dorința de a manipula într-un fel sau altul clima la scară largă există încă de când omenirea a început să discute despre încălzirea globală, acum mai bine de cinci decenii.
Subiectul a fost explorat îndelung de către armata SUA: în timpul războiului din Vietnam, americanii au folosit tehnici de „inseminare” a norilor, pentru a provoca ploi abundente, încercând în acest mod să împiedice deplasarea trupelor inamice.
Oamenii de ştiinţă cunosc de mult timp că injectarea unor volume semnificative de particule reflectorizante în stratul superior al atmosferei ar putea răci planeta. Particulele proiectate în atmosferă în urma erupţiei vulcanului Pinatubo din Filipine în 1991 au redus temperatura medie a suprafeţei Pământului cu 0,5 C timp de doi ani și efectele s-au estompat apoi.
După decenii în care cercetarea în acest domeniu a fost limitată la un număr restrâns de oameni de știință, geoingineria solară a revenit în atenția comunității științifice după 2015, dar este departe de a ajunge „mainstream”.
În prezent, câteva proiecte sunt în derulare în țări precum SUA, dar și în Canada, Regatul Unit, Uniunea Europeană, Australia, India și Africa de Sud. În total, sumele investite se ridică undeva la ordinul zecilor de milioane de dolari și cele mai multe idei nu au depășit faza de laborator.
Cele mai cunoscute teste au fost făcute de un startup denumit Make Sunsets care a lansat peste 120 de baloane meteorologice în stratosferă (din Mexic și SUA) cu sulf sau dioxid de sulf, particule care imită efectele unei erupții vulcanice. Efectul climatic obținut a fost extrem de redus, însă a fost prima tentativă comercială de geoinginerie solară.
Compania trimite baloane meteorologice umplute cu heliu și dioxid de sulf în atmosferă, iar acestea explodează la altitudini cuprinse între 21 și 24 de kilometri, eliberând particule fine de aerosoli. Norii prăfoși rezultați s-au dovedit capabili să reflecte razele solare în spațiu, iar în teorie, planeta ar avea de câștigat, dacă experimentul ar fi repetat la scară foarte mare.
Startupul a strâns până în toamna lui 2024 un total de 1,5 milioane de dolari din investiții individuale și capital de risc. Lansările de baloane meteorologice au fost însă oprite de autorități: guvernul Mexicului a interzis activitățile de geoinginerie ale Make Sunsets, motivând că nu au avea toate aprobările. Nu au fost invocate motive legate de siguranță, însă mexicanii au spus că experimentul a fost realizat „fără notificare prealabilă și fără consimțământul guvernului federal și al comunităților învecinate”.
Într-o analiză amplă publicată de science.org în aprilie 2025, concluzia este că geoingineria ar putea fi crucială pentru viitorul Terrei, însă cercetătorii trebuie să comunice diferit cu publicul larg. O parte dintre proiectele de testare nu au putut fi aplicate în teren, din cauză că nu au obținut acordul din partea autorităților locale, iar aici este o problemă.
Concluzia analizei este că trebuie discutate înainte toate posibilele riscuri și trebuie explorate toate scenariile, iar dacă există transparență totală sunt mai mari șanse ca aprobările să fie obținute. Despre un set de propuneri de natură etică pentru intervențiile climatice puteți citi aici.
Riscul unor tensiuni între țări
Multe state au neînțelegeri diplomatice pe o mulțime de teme, așa că eventuale planuri de inginerie solară ar putea deschide „ușa” unor noi conflicte internaționale. Ar fi extrem de complicat răspunsul la întrebarea: cine decide dacă se implementează aceste tehnologii și cum s-ar pune în practică?
O teamă reală este că aceste tehnologii de blocare parțială a razelor solare ar crea tensiuni între câteva state cu resurse mari, care vor interveni în atmosferă cum vor dori – și țările vecine mai mici și mai sărace, care nu-și vor putea permite să implementeze proiectele. Exact acele țări mai mici vor simți consecințele aplicării tehnologiei de către statele mari.
Într-un articol din 2023, Washington Post explorează subiectul dintr-o perspectivă cu spioni și politică internațională. Voci din SUA, dar nu numai, spun că, dacă s-ar interveni pe scară largă pentru a pulveriza diverse substanțe în atmosferă. s-ar putea crea conflicte între țări fiindcă experimentele ar putea afecta statele vecine: vremea de acolo, ploile, exactitatea prognozelor meteo.
Fiind vorba despre substanțe chimice pulverizate în atmosferă, nu ai de unde știi cu precizie unde vor ajunge, duse de curenții de aer.
O problemă de transparență
Sunt citați cercetători din sudul Asiei care spun că este ușor de imaginat apariția unor neînțelegeri între țări în privința geoingineriei solare, mai ales unde deja sunt conflicte diplomatice.
Spre exemplu, China, India, Pakistan și Bangladesh au la comun, datorită geografiei, sisteme de râuri, însă aceste state nu își furnizează întotdeauna reciproc date despre precipitații și nivelul râurilor, informații esențiale pentru a prezice și a pregăti lumea pentru inundații.
Implementarea unui program de geoinginerie de către o singură țară ar influența întregul regim hidrologic din sudul Asiei, susține un expert citat de Washington Post.
Din cauză că geoingineria solară ar putea modifica tiparele meteo, acest lucru ar putea face și mai dificilă prognozarea precipitațiilor, iar statul Banghladesh, cu câmpiile sale extinse predispuse la inundații, ar putea resimți cel mai puternic efectele unor fenomene meteorologice noi și imprevizibile.
Un studiu publicat în acest an arăta că geoingieria solară are o „problemă de transparență” și descrie o „situație periculoasă” generată de faptul că un „mozaic” de inițiative finanțate privat va decide cine primește fonduri, cu riscul ca experiența acumulată să se concentreze în câteva instituții de elită, care au legături cu finanțatorii. Eforturile private disparate vor influența ce anume este cercetat și discutat și, lucru crucial, ce NU este discutat”, spuneau autorii.
Care ar fi soluțiile: cercetătorii să spună clar de unde au finanțare și să dezvăluie cel puțin o parte dintre cercetările pe care le fac în domeniu.