Din micul ei apartament dintr-o mahala din Calcutta, Sultana Begum, în vârstă de 68 de ani, se luptă pentru a deveni proprietara unui palat imperial, susţinând că este moştenitoarea dinastiei care a construit faimosul Taj Mahal, informează AFP, potrivit agerpres.
Printre modestele sale bunuri, cel mai valoros este, fără îndoială, certificatul de căsătorie cu Mirza Mohammad Bedar Bakht, care pretindea că este strănepotul ultimului conducător al Imperiului Mogul.
Citeşte şi: Mexicul i-a oferit azil politic lui Julian Assange – Black News
“Vă puteţi imagina că urmaşii împăraţilor care au construit Taj Mahal-ul trăiesc astăzi într-o imensă sărăcie?”, a declarat această sexagenară, care de la moartea soţului ei în 1980, îşi duce existenţa în condiţii extrem de precare.
În ultimii 10 ani, Sultana Begum a fost animată de un singur ţel: să i se recunoască statutul imperial şi să obţină compensaţii financiare în consecinţă.
Tenace, Begum a intentat un proces pentru a fi recunoscută drept proprietara legitimă a Fortului Roşu din New Delhi, imensul palat-fortăreaţă din secolul al XVII-lea, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO şi considerat apogeul creativităţii mogulilor.
Cauza ei, susţinută de activişti, se bazează pe premisa că familia fostului ei soţ se trage din Bahadur Shah Zafar, ultimul împărat mogul al Indiei.
La momentul încoronării acestuia, în 1837, puterea mogulilor se limita la New Delhi şi la periferia acestuia, în urma colonizării Indiei de către britanici.
Douăzeci de ani mai târziu, când a izbucnit revolta împotriva Companiei Britanice a Indiilor de Est, răzvrătiţii l-au desemnat pe Bahadur Shah Zafar drept lider al acestei insurecţii.
Împăratul – mai degrabă înclinat să scrie poezii decât să poarte un război – ştia că revolta era sortită eşecului. În mai puţin de o lună, armata britanică a înconjurat New Delhi şi a zdrobit rebeliunea, executându-i pe cei zece fii supravieţuitori ai lui Bahadur Shah Zafar, în pofida capitulării acestuia.
Împăratul a fost apoi exilat în Burma (azi Myanmar), unde a murit cinci ani mai târziu în captivitate şi sărăcie.
Multe dintre clădirile Fortului Roşu au fost demolate în anii care au urmat revoltei, iar palatul a căzut în ruină înainte ca autorităţile coloniale să ordone renovarea sa la începutul secolului XX.
Cazul lui Begum se bazează pe faptul că, potrivit acesteia, guvernul indian ocupă ilegal palatul pe care ea l-ar fi moştenit.
Săptămâna trecută, Înalta Curte din Delhi i-a respins cererea calificând-o drept “o mare pierdere de timp”, fără a se pronunţa însă asupra legitimităţii revendicării sale în calitate de descendentă a unei monarhii.
Instanţa a constatat că avocaţii ei nu au reuşit să justifice de ce un astfel de caz nu a fost intentat de către descendenţii lui Bahadur Shah Zafar în cei 150 de ani de la exilul acestuia.
Avocatul său, Vivek More, a declarat pentru AFP că intenţionează să “depună o petiţie la o instanţă superioară pentru a contesta ordinul”.
Sexagenara nu a cunoscut niciodată bogăţia, nici măcar atunci când trăia alături de soţul ei, cu care s-a căsătorit în 1965, la vârsta de 14 ani, el fiind cu 32 de ani mai în vârstă. Ghicitor de profesie, acesta nu a reuşit niciodată să îşi susţină financiar familia.
Ani de zile femeia a ţinut un mic magazin de ceai, care a fost însă demolat pentru a se lărgi un drum. În prezent, ea supravieţuieşte cu 6.000 de rupii (71 de euro) pe lună, însă nu şi-a abandonat speranţa că într-o zi va fi recunoscută drept moştenitoare legitimă a dinastiei care a construit Taj Mahal-ul.