O judecătoare din SUA a respins luni plângerile unor asociaţii de apărare a drepturilor civile ce îl vizau pe fostul preşedinte Donald Trump şi membri ai administraţiei sale, acuzaţi că au ordonat dispersarea brutală a manifestanţilor paşnici de lângă Casa Albă, în vara anului trecut, în plină mişcare Black Lives Matter, informează AFP, potrivit agerpres.
Puternica organizaţie de apărare a drepturilor civile ACLU îl acuza pe Donald Trump, dar şi pe foştii miniştri ai Justiţiei şi Apărării, William Barr şi Mark Esper, că au ţintit “persoane de culoare” ce manifestau paşnic, “făcând uz ilegal de forţă” în singurul scop de a elibera piaţa bisericii Saint John, clădire emblematică situată în faţa Casei Albe, pentru ca preşedintele să poată fi fotografiat acolo, cu Biblia în mâini, pe 1 iunie 2020.
Citeşte şi: Italia RENUNŢĂ la mască în aer liber
Imaginile cu militanţi ai mişcării Black Lives Matter dispersaţi de poliţie cu gaze lacrimogene au făcut turul internetului, declanşând o amplă polemică în SUA, zguduite la acea vreme de manifestaţii antirasiste fără precedent, provocate de decesul afro-americanului George Floyd.
Cu toate acestea, judecătoarea federală din Washington Dabney Fiedrich a estimat că lipsesc dovezi care să ateste dorinţa (autorităţilor) de a face rău. “Acuzaţiile reclamanţilor cu privire la un prejudiciu fizic sunt prea ipotetice”, a scris ea în decizia ei. Ele (acuzaţiile) “nu prezintă suficiente evenimente, discuţii sau documente care să arate existenţa unui acord sau a unei dorinţe comune a acuzaţilor de a aduce atingere drepturilor reclamanţilor pe bază de apartenenţă a acestora la un grup specific”, a adăugat judecătoarea Dabney Friedrich.
Citeşte şi: Pandemia a demonstrat că CDC este STRICAT! Poate fi el reparat?
“Această decizie îi dă guvernului federal autorizarea de a utiliza violenţa, în special violenţa letală împotriva manifestanţilor, atâta vreme cât autorităţile pretind că acţionează în scopul de a proteja securitatea naţională”, a reacţionat Scott Michelman de la organizaţia ACLU.
Judecătoarea Dabney Friedrich le-a lăsat totuşi asociaţiilor posibilitatea de a cere o indemnizaţie de la oraşul Washington, districtul Columbia, şi de la oraşul Arlington.
