AP/TASS
Circa 70 de persoane au fost arestate duminică la Minsk după un nou marş de protest pentru plecarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a indicat grupul de apărare a drepturilor omului Viasna, citat de Reuters şi AFP, potrivit agerpres.
Poliţia a intervenit pentru a bloca centrul oraşului şi a recurs la tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe manifestanţi, care au defilat pe străzi purtând drapele roşu cu alb, marca opoziţiei.
Citește și : Pfizer și Moderna vor avea venituri de 32 miliarde de dolari din vaccinul anti-Covid doar în 2021
Spre deosebire de manifestaţiile din weekendurile precedente, staţiile de metrou din centrul Minskului au rămas deschise, iar internetul şi reţeaua de telefonie mobilă au continuat să funcţioneze.
În total, la Minsk şi în alte oraşe au avut loc duminică peste 120 de marşuri, cu un număr de participanţi variind de la câteva zeci la câteva sute, a menţionat publicaţia locală Nasha Niva.
Proteste în masă împotriva preşedintelui Lukaşenko au avut loc în fiecare weekend la Minsk de la alegerile prezidenţiale disputate din 9 august, pe care Lukaşenko a spus că le-a câştigat, cu peste 80% din voturi. Oponenţii săi susţin că votul a fost fraudat şi vor ca acesta să renunţe la putere, aminteşte Reuters.
Poliţia a reprimat violent manifestaţiile, ONU estimând că peste 27.000 de persoane au fost reţinute din august. Mulţi oameni au fost răniţi, iar unii au fost ucişi în timpul protestelor.
Fosta republică sovietică din Europa de Est, cu 9,5 milioane de locuitori, situată între Rusia şi statele membre UE Polonia şi Lituania, este condusă de 26 de ani de Lukaşenko, în vârstă de 66 de ani, care şi-a asumat un nou mandat de cinci ani – al şaselea la rând – şi a declarat că nu intenţionează să demisioneze.
Citește și : Emmanuel Macron se întâlneşte luni la Palatul Elysée cu Charles Michel, Ursula von der Leyen și Pedro Sanchez
El a ignorat la amploarea protestelor, spunând că sunt sponsorizate de Occident şi a arătat puţine semne de disponibilitate de a începe un dialog cu opoziţia.
La rândul ei, Uniunea Europeană a denunţat alegerile din august ca “nici libere, nici corecte” şi a refuzat să-l recunoască pe Lukaşenko drept actual preşedinte.