Din Filipine până în Italia, oamenii fără adăpost se confruntă cu amenzi sau arestări pentru nerespectarea restricţiilor care vizează limitarea pandemiei cu coronavirusul de tip nou, au avertizat militanţi şi cercetători citaţi joi de Reuters, care fac apel la autorităţi să dea dovadă de mai multă toleranţă faţă de aceste categorii şi să le acorde ajutor, potrivit agerpres.
Guverne din toată lumea au intrat în cursă într-o încercare de a le a asigura adăpost celor circa 1,8 miliarde de oameni care nu au unde locui sau stau în locuinţe inadecvate, fiind deosebit de expuşi riscului de a se infecta şi de a-i infecta şi pe alţii, în condiţii de pandemie.
Citește și : Bilanțul pandemiei de COVID-19 în Marea Britanie
Militanţi pentru dreptul la habitaţie afirmă că măsurile luate deja – de la deschiderea de adăposturi la oferirea de fonduri organizaţiilor care se ocupă de persoanele homeless – sunt insuficiente şi sunt însoţite de reglementări riguroase şi contraproductive.
Leilani Farha, raportor special al ONU pentru dreptul la habitaţie adecvată, s-a declarat “îngrozită” de informaţiile că în ţări ca Franţa şi Nigeria au fost cazuri de oameni amendaţi, arestaţi şi “trataţi ca nişte infractori”.
“Acesta este comportamentul statului împotriva persoanelor fără adăpost pe care l-am observat, desigur, înainte de pandemie. Dar în vremea pandemiei de COVID-19 poate însemna o condamnare la moarte”, a declarat ea pentru Thomson Reuters Foundation.
Experţii în domeniul sanitar avertizează că oamenii fără adăpost au o mai mare probabilitate de a contracta boli cum este şi COVID-19, în parte dat fiind că sistemul lor imunitar este slăbit de stresul suplimentar, lipsa unei nutriţii adecvate şi a somnului. Mai mult, de multe ori aceştia au şi alte patologii, ceea ce poate agrava simptomele unei boli nou contractate.
Priya Kale, o femeie din Delhi care locuieşte împreună cu soţul ei şi cei cinci copii într-un adăpost din nordul metropolei indiene, a declarat pentru Thomson Reuters că adăpostul, care găzduieşte circa 100 de familii, încă nu a primit vizita unui doctor.
“Dacă se îmbolnăveşte cineva dintre noi, va fi foarte greu, pentru că spaţiul e mic şi nu se poate păstra distanţa”, a remarcat ea.
În Filipine, unde preşedintele Rodrigo Duterte a avertizat chiar că aceia care încalcă restricţiile de circulaţie pot fi împuşcaţi, zeci de mii de oameni – inclusiv numeroşi oameni fără adăpost – au fost arestaţi pentru nesupunere, afirmă grupări pentru drepturile omului. În acelaşi timp, unele adăposturi pentru “homeleşi” din capitala Manila au fost închise pentru încălcarea condiţiilor de carantină, forţând milioane de oameni să-şi caute refugiu în biserici şi şcoli.
În Italia, organizaţiile pentru ajutorarea persoanelor fără adăpost au făcut apel la poliţia din unele oraşe să nu le mai aplice acestora amenzi pentru încălcarea măsurilor de izolare. Un purtător de cuvânt al Ministerului de interne a asigurat că, după un început oarecum “confuz”, s-au dat instrucţiuni tuturor autorităţilor locale să acţioneze într-un mod “uman şi raţional” în cazul oamenilor fără adăpost.
În Statele Unite ale Americii, grupuri pentru drepturile omului afirmă că poliţia a acţionat împotriva recomandărilor autorităţilor sanitare, continuând să forţeze aplicarea unor măsuri ca interzicerea accesului pe proprietăţi şi a instalării de corturi în spaţii publice.
Mai mult, având în vedere că bibliotecile, cafenelele şi alte facilităţi publice au fost închise, a devenit mai dificil şi accesul oamenilor fără adăpost la toalete. Or, acest lucru îngreunează respectarea directivelor sanitare de bază cum este spălatul pe mâini, notează Eric Tars, director la Centrul legal naţional pentru sărăcie şi persoane fără adăpost, din Washington. Totodată, unele persoane fără adăpost sunt pasibile de amenzi pentru urinat în public, adaugă acesta.
Citește și : OMS avertizează în legătură cu o relaxare a restricţiilor în Europa
Totuşi, în unele oraşe situaţia s-a îmbunătăţit, după ce autorităţile au devenit mai sensibile la necesităţile persoanelor fără adăpost, au constatat organizaţiile de caritate. Astfel, în capitala slovacă Bratislava, dacă la începutul aplicării măsurilor de distanţare socială oamenii fără adăpost s-au refugiat în locuri ca cimitire şi parcuri închise, unde lucrătorii umanitari ajungeau cu greu la ei, după circa o săptămână de izolare poliţia a devenit mai tolerantă, iar mulţi dintre ei au revenit în centrul oraşului, unde pot primi mai uşor mâncare, măşti şi sfaturi medicale, spune Pavol Sabela, directorul ONG-ului Stopa Slovensko.
În Barcelona, cei homeless pot obţine certificate care să ateste că nu au unde locui pe care să le prezinte poliţiei, ca să nu fie amendaţi pentru că stau afară, a explicat fundaţia Arrels, iniţiatoarea sistemului.
