Fostul secretar general al NATO, Willy Claes, i-a cunoscut pe Helmut Kohl, François Mitterrand și Bill Clinton, o lume occidentală care se bucura de protecția binevoitoare a Washingtonului. Belgianul este acum alarmat, scrie „La Libre Belgique”.
Fie cu privire la conflictul din Ucraina, fie cu privire la taxele vamale sau la semnalele lor de sprijin pentru partidele de extrema dreapta anti-UE, precum AfD din Germania, noii lideri americani nu încetează să-l surprindă în ultimele două luni. „Disprețul lor este incredibil”, a declarat Willy Claes, într-un interviu acordat AFP, informează stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
„Că au ajuns la o atitudine cu adevărat anti-europeană și se arată solidari cu rușii în detrimentul aliaților lor de lungă durată, nu reușesc să înțeleg, asta mă îmbolnăvește”, spune socialistul flamand în vârstă de 86 de ani, născut la Hasselt, cu care AFP s-a întâlnit la el acasă, în provincia Limbourg.
Figură a Partidului Socialist Flamand, pe care l-a prezidat în anii 1970, Willy Claes a fost numit la conducerea NATO în 1994, după ce a servit în numeroase guverne din Belgia, în special în afaceri externe.
Dar lumea lui s-a prăbușit în octombrie 1995: a fost forțat să demisioneze din cauza implicării sale într-un scandal de corupție legat de un contract de achiziție de elicoptere de luptă pentru armata belgiană. Afacerea Agusta/Dassault i-a adus o pedeapsă cu închisoare cu suspendare în 1998.
Trei decenii mai târziu, acest consilier municipal din Hasselt rămâne pasionat de geopolitica globală și își presară gândurile cu o serie de anecdote despre liderii celebri cu care a lucrat.
În ceea ce privește viitorul NATO, Willy Claes spune că „așteaptă cu nerăbdare” următorul summit NATO de la sfârșitul lunii iunie de la Haga, despre care crede că va fi momentul adevărului. „Vom ști dacă Statele Unite intenționează sau nu să respecte angajamentele luate de la crearea (organizației în 1949)”.
Belgianul sugerează „să se acționeze pentru o mai mare autonomie a europenilor” în luarea deciziilor în cadrul NATO. Dar recunoaște și că și în interiorul Bătrânului Continent unanimitatea este o provocare, pentru că „unele țări preferă dialogul cu Moscova”.
„Cum să organizezi decizii confidențiale în domeniul armelor cu parteneri precum Ungaria, Slovacia și chiar Turcia?”
Pe vremea lui Willy Claes, NATO avea doar șaisprezece state membre, față de 32 în prezent. Țările fostului bloc estic s-au alăturat organizației abia în 1999 (Ungaria, Polonia, Cehia), apoi în 2004 alte șapte, inclusiv cele trei țări baltice.
Rusia lui Vladimir Putin a prezentat invazia sa din 2022 din Ucraina ca având parțial legătură cu desfășurarea NATO la granițele sale, lucru pe care Occidentul l-a contestat, acuzând Moscova de scopuri expansioniste.
În opinia lui Willy Claes, americanul George W. Bush a greșit în 2008 promițând, „fără pregătire diplomatică”, Ucrainei și Georgiei că într-o zi se vor alătura NATO. „Putin și-a dat seama că ne apropiam prea mult de granițele lui”.
În acea vară, a izbucnit un război fulger între Rusia și Georgia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a două republici separatiste pro-ruse.
În 2013, un alt președinte american, un alt pas greșit în opinia belgianului: Barack Obama a renunțat să mai ordone lovituri aeriene asupra Siriei, în ciuda folosirii armelor chimice de către regimul Assad împotriva rebelilor.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
„Obama s-a înșelat, i-a dat un semnal de slăbiciunea lui Putin. Atunci Kremlinul și-a zis că e timpul să acționeze”.
Astăzi, Willy Claes consideră că este puțin probabil ca Moscova să atace un alt vecin din fosta sa sferă de influență. Potrivit lui, „armata rusă este foarte slăbită” de războiul din Ucraina. „Dar nu vă ascund îngrijorările legate de armele nucleare. Armele sunt miniaturizate și mai ușor de folosit decât erau acum 30 de ani”, avertizează el. „Este o nevoie urgentă de a restabili dialogul între marile puteri cu privire la controlul acestui armament și, dacă este posibil, la dezarmare. Întreaga omenire este expusă unui risc serios”.
This post was last modified on 01/04/2025 16:19 16:19