Săptămâna viitoare ar putea avea loc unul dintre cele mai semnificative și definitorii momente în relațiile dintre NATO și Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace, scrie, într-o analiză, CNN, informează mediafax.
Miercuri, reprezentanți ai NATO, ai celor 30 de state membre și ai Federației Ruse se vor întâlni la Bruxelles, în principal pentru a discuta despre recenta consolidare militară a trupelor rusești la granița dintre Rusia și Ucraina. Diplomații americani și ruși se vor întâlni luni la Geneva pentru a discuta, de asemenea, despre criză.
Citește și : Amenzi usturătoare pentru italienii care nu respectă noile măsuri antiepidemice
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că există “două căi” și că opțiunea “diplomației și a dezescaladării” este una dintre cele două pe care SUA și comunitatea internațională le-au prezentat Moscovei înainte de întâlniri.
Blinken s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Stockholm, Suedia, în decembrie, pe fondul îngrijorării tot mai mari a puterilor occidentale că Rusia încearcă să invadeze Ucraina.
Recenta escaladare a tensiunilor a stârnit temeri privind o repetare a situației din 2014, când Rusia a anexat cu forța peninsula Crimeea și a sprijinit separatiștii din estul Ucrainei. Faptul că Rusia a fost capabilă să facă acest lucru și să scape nepedepsită, a declanșat ani de zile de discuții serioase în cercurile politice despre rolul Occidentului și dacă acesta este sau nu capabil să țină piept Rusiei.
Relațiile dintre Occident și Rusia nu și-au mai revenit niciodată după acel moment – în schimb, aproape că au ajuns la minimele din perioada Războiului Rece. Consiliul NATO-Rusia, înființat în 2002 ca un forum de discuții pentru cooperarea dintre Occident și Rusia, nu s-a mai reunit de peste doi ani.
Blinken a declarat vineri că ar putea fi făcute progrese în timpul discuțiilor diplomatice de săptămâna viitoare între oficialii americani, europeni și ruși, dar că trebuie să fie o “stradă cu două sensuri”. Mai mulți oficiali NATO au declarat pentru CNN că, în opinia lor, faptul că Rusia a acceptat în cele din urmă să se întâlnească este o concesie majoră și un semn că diplomația ar putea duce la o dezescaladare, dar s-au declarat precauți, apreciind că un Kremlin din ce în ce mai ostil ar putea să nu se prezinte la întâlnire cu bună credință.
Abia luna trecută, Moscova a publicat două proiecte de acord în care își prezenta cererile pentru dezamorsarea tensiunilor de la granița cu Ucraina. Aceste cereri includ retragerea desfășurărilor NATO în Europa de Est până la un anumit punct din anii 1990, ceea ce înseamnă că multe țări care se învecinează cu Rusia și care se aflau sub controlul Uniunii Sovietice ar fi mai puțin protejate de alianță.
Acest lucru, împreună cu promisiunea că NATO nu se va extinde mai departe spre est, este o cerere inacceptabilă și un eșec din punctul de vedere al NATO.
Surse NATO spun că cererile ar putea fi “deliberat ridicole pentru a forța o regresie în ceea ce privește admiterea de noi membri NATO, scoțând din combinație țări precum Ucraina și Finlanda” sau ar putea fi pur și simplu “o performanță care le permite oficialilor ruși să spună că au încercat să negocieze pentru a justifica o escaladare în fața cetățenilor lor”.
Având în vedere inflexibilitatea ambelor părți, care este rostul întâlnirii?
Potrivit oficialilor celor mai vocali și mai vechi membri NATO, miercuri este o oportunitate pentru alianță de a stabili o poziție fermă și unitară: dacă Rusia escaladează tensiunile, se va confrunta cu “consecințe economice grave” și „vor fi folosite instrumente care nu au fost desfășurate în 2014”.
Oficialii care au vorbit cu CNN nu au dezvăluit care vor fi aceste instrumente, deoarece “semnalarea acestora ar da Rusiei posibilitatea de a se pregăti pentru ele”, însă este corect să spunem că acestea vor fi un amestec de sancțiuni economice dure și chiar mai multe trupe NATO la ușa Rusiei.
Oricât de riscantă ar fi ostilitatea occidentală în provocarea lui Putin, inacțiunea ar putea fi mai rea. “Capitularea la cereri ieșite din comun ar face ca situația generală să fie mult mai periculoasă, deoarece nu ar face decât să încurajeze Kremlinul să acționeze agresiv”, spune Pasi Eronen, analist de cercetare la Conflict Studies Research Centre. “În plus, China și alți revizioniști urmăresc reacțiile la jocul de noroc al Kremlinului”.
Ceea ce se remarcă atunci când se vorbește cu oficialii și experții este sentimentul că Occidentul este mult mai puțin speriat de Rusia decât a fost în ultimii ani. Otrăvirile și asasinarea cetățenilor ruși pe teritoriul străin, suprimarea brutală și încarcerarea adversarilor politici, amestecul în alegerile străine și anexarea Crimeei, toate acestea au zugrăvit o imagine a lui Putin ca un lider puternic de care trebuie să ne temem.
“Putin este un autocrat îmbătrânit, obsedat de moștenirea guvernării sale și de cea a eșecului Uniunii Sovietice”, spune Eronen. “Rusia a fost devastată de Covid-19, iar viitorul economiei sale bazată pe export de hidrocarburi pare sumbru.”
Citește și : ‘Oricare ar fi soluţia privind Ucraina, ea trebuie să nu ocolească Europa’
Această slăbiciune economică este punctul în care Occidentul, dacă rămâne unit, ar putea eventual să îi forțeze mâna lui Putin.
În timp ce Occidentul a impus sancțiuni Rusiei în ultimii ani pentru diversele abateri ale Kremlinului, este corect să spunem că acestea ar fi putut merge mai departe.
Acesta este, în parte, motivul pentru care săptămâna viitoare este atât de importantă: dacă aliații NATO ajung cu toții la un acord, ar putea trimite cel mai puternic mesaj posibil într-un moment critic. Chiar în momentul în care Putin încearcă din nou să-și forțeze norocul, Occidentul are ocazia să spună într-un cadru diplomatic oficial că nu mai are răbdare.
Pentru ca orice noi sancțiuni să fie mai eficiente decât încercările anterioare de a pedepsi Rusia, Occidentul trebuie să fie pregătit să sufere. În trecut, acesta a evitat să vizeze datoria suverană rusă și comerțul cu energie.
Potrivit lui Richard Connolly, membru asociat la Royal United Services Institute, “creșterea costurilor de a face afaceri pentru firmele rusești, fie prin restricționarea accesului la capital, fie prin restricții de acces la tehnologii”, ar putea avea un impact mai mare asupra economiei rusești și asupra cercului intim al lui Putin decât vizarea persoanelor fizice, deoarece “majoritatea afacerilor rusești critice sunt într-un fel sau altul legate de Kremlin”.
De asemenea, el spune că “impunerea de sancțiuni secundare asupra celor care fac comerț cu Rusia” în domenii precum energia, armele și bunurile strategice ar putea provoca niveluri similare de daune pe care sancțiunile secundare le-au provocat Iranului.
“Trebuie să ne unim forțele și să nu ne fie teamă. Putin se teme – nu noi. Îi este frică de propriul popor, îi este frică de alegerile democratice”, spune Rasa Juknevičienė, fost ministru lituanian al apărării. Ea consideră că acum este momentul pentru accelerarea aderării Ucrainei la NATO.
“Europa nu se poate întoarce la vremurile lui Hitler și Stalin, când națiunile erau divizate. Ucrainenii, și nu Kremlinul, trebuie să decidă care va fi viitorul Ucrainei. Succesul Ucrainei ar fi cel mai bun remediu împotriva Kremlinului. Ei se tem cel mai mult de el”, adaugă ea.
În mod evident, discuțiile de săptămâna viitoare vor fi tensionate, iar rezolvarea crizei ucrainene nu va fi ușoară. Putin poate fi cel mai periculos atunci când este pus la colț, spun observatorii, iar în prezent jonglează cu mai multe crize de politică externă după ce trupele rusești au fost desfășurate în Kazahstanul vecin pentru a reprima tulburările în urma unor proteste antiguvernamentale violente. O temă curentă în ultimii ani a fost aceea că Putin a profitat de erorile de judecată ale Occidentului – de la retragerea din Afganistan la inacțiunea în Siria – și a folosit orice mijloc pe care îl are pentru a-și consolida reputația de lider puternic.
Și, după cum au recunoscut mai mulți oficiali NATO, lui Putin îi pasă de Ucraina mult mai mult decât multora din Occident și va avea o răbdare nelimitată pentru a obține ceea ce vrea.
Occidentul intră în săptămâna viitoare cu atât de multe avantaje strategice față de Rusia, încât, pe hârtie, ar trebui să fie relativ ușor să forțeze mâna lui Putin spre o detensionare în estul Europei. Cu toate acestea, Putin nu a rămas la putere de peste 20 de ani fără motiv.
Pentru ca Occidentul să reușească să își valorifice cu succes poziția în acest moment critic și să îl reducă pe Putin la minimum, unitatea sa trebuie să fie de nezdruncinat. O repetare a greșelilor din 2014 ar putea crea o versiune și mai periculoasă a liderului rus, dacă acesta va reuși să înfrunte cea mai puternică alianță de pe glob.
