Konstantin Kosaciov, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a apreciat vineri că după declaraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind necesitatea recunoaşterii suveranităţii Israelului asupra părţii ocupate de către acesta în platoul Golan sirian, ‘orice fel de demagogie privind anexarea Crimeii de către Rusia trebuie considerată neîntemeiată’, informează agenţia de presă rusă oficială TASS, potrivit Agerpres.
‘După 52 de ani, a venit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra platoului Golan, care are o importanţă strategică pentru statul israelian şi stabilitatea regională’, a declarat Donald Trump într-o postare pe Twitter joi. Aceasta este partea cucerită şi apoi anexată de către Israel din platoul Golan al Siriei în urma Războiului de şase zile din 1967.
Citește și : Guvernul de la Wellington dă asigurări: Musulmanii din Noua Zeelandă vor fi în siguranţă
‘Este o demonstraţie clară a regulilor după care intenţionează să joace SUA – pe cine dorim pe aceia îi recunoaştem. Fie că este vorba de o capitală, un teritoriu sau de preşedintele altui stat. Prin urmare, orice fel de demagogie despre anexarea Crimeii şi alte “ocupaţii” îşi pierd orice temei din acest moment: devine clar că Peninsula Crimeea (la fel ca Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria) nu este recunoscută, în timp ce Înălţimile Golan şi Kosovo sunt recunoscute după un singur criteriu – pentru noi aceasta rentează’, susţine Kosaciov într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, afirmaţia preşedintelui SUA nu a luat prin surprindere pe nimeni, având în vedere ‘poziţia pro-Israel la vedere’ a liderului american, care a recunoscut deja Ierusalimul drept capitală a Israelului, contrar poziţiei comunităţii internaţionale şi a ONU.
Citește și : Sute de neo-zeelandezi au chemat poliţia să-şi predea armele de asalt
Rusia şi-a alipit peninsula Crimeea în martie 2014 după accederea forţelor prooccidentale la putere la Kiev, ca urmare a unei mişcări de contestare fără precedent în Ucraina împotriva regimului preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Acesta din urmă a şi fugit la Moscova. Ucraina şi Occidentul nu recunosc această alipire ca urmare a unui referendum contestat, întrucât a avut loc sub presiunea militarilor ruşi în peninsula capturată, calificând-o drept o ‘anexare’, termen respins de Moscova în raport cu Crimeea.
