Asigurarea regiunii transnistrene cu gaze naturale ar putea deveni din nou problematică în perioada iernii, a declarat ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, într-un interviu pentru publicația rusă RIA.ru. Potrivit diplomatului, creșterea cererii de gaze în sezonul rece, combinată cu noile pachete de sancțiuni europene împotriva Moscovei, riscă să agraveze situația energetică de pe malul stâng al Nistrului, potrivit tvrmoldova.md.
„Până în iarnă, situația s-ar putea înrăutăți din nou, deoarece va fi nevoie de mult mai mult gaz pentru încălzirea locuințelor și a întreprinderilor industriale, precum și pentru generarea de energie electrică. Vara, gazul este utilizat în principal pentru producerea energiei la Centrala Termoelectrică Moldovenească, iar iarna o parte semnificativă este folosită pentru încălzire. Acest lucru va necesita creșterea aprovizionării cu gaze”, a declarat Ozerov.
Diplomatul rus a acuzat Uniunea Europeană că menține o „politică de pedepsire” a Rusiei prin sancțiuni, menționând că Bruxelles-ul lucrează deja la al 18-lea pachet de sancțiuni. „Nu au reușit sancțiunile anterioare să vă convingă că nu afectează poziția politică a Federației Ruse? Moscova lucrează cu dificultățile și le depășește cu succes”, a adăugat Ozerov.
La mijlocul lunii octombrie, riscul unei noi crize energetice în Transnistria a fost evitat temporar. Potrivit lui Vadim Ceban, șeful companiei Moldovagaz, malul stâng primește în prezent până la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, volum suficient pentru reluarea alimentării cu apă caldă și pentru începerea sezonului de încălzire.
Totuși, Ceban a avertizat că livrările rămân incerte în prag de iarnă:
„Tiraspoltransgaz urmează să achite inclusiv pentru stocurile de iarnă. Dacă plățile vor fi făcute ritmic, conform contractului, nu vor fi probleme. Dar situația rămâne sensibilă”, a declarat acesta pentru TVR Moldova.
Rusia acuză Ucraina că ar fi întrerupt la sfârșitul anului 2024 transportarea gazelor către Transnistria. În realitate, livrările pot fi efectuate prin gazoductul transbalcanic, însă Gazprom refuză această opțiune din cauza refuzului Republicii Moldova de a recunoaște o pretinsă datorie de peste 700 de milioane de dolari pentru gazele livrate pe malul drept al Nistrului.
În acest context, declarațiile ambasadorului Ozerov par să anticipeze o nouă fază tensionată în relațiile energetice dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova, pe fondul presiunilor economice și geopolitice crescânde asupra Federației Ruse.